De ce BERD deține cote în bănci din Moldova prin intermediul unor firme din Cipru

04 Aug. 2022, 15:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2022, 15:00 // Actual //  bani.md

Rolul extins al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în sectorul bancar din Moldova în perioada în care se comitea frauda bancară ridică întrebări serioase față de această instituție financiară internațională (IFI), susțin autorii raportului „Republica Offshore” al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), scrie mold-street.com.

„Deosebit de îngrijorătoare este deținerea calității de acționar în bănci în perioadele critice, când a avut loc frauda bancară la scară largă și spălarea de bani”, se constată în raportul „Republica Offshore” al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), dedicat analizei factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova.

Practici dubioase și tranzacții cu Plahotniuc și Șor

Potrivit autorilor este greu de imaginat că personalul BERD nu era conștient de unele dintre practicile predominante, extrem de dubioase.

„BERD deținea acțiuni în Victoriabank și avea acorduri extinse de creditare pentru bănci pentru a acorda împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii. Unii acționari deposedați consideră BERD drept complice la spălarea banilor, după ce au achiziționat acțiuni aflate în litigiu de la o companie din Cipru, deținută de Plahotniuc și Șor”, se precizează în raport.

Este vorba de tranzacția din ianuarie 2018, când BERD și cu Banca Transilvania au cumpărat 39,2% din capitalul Victoriabank de la firma Insidown LTD din Cipru, „deținută de Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor”.

De ce organizații precum BERD și IFC, dețin cote în bănci din Moldova prin intermediul unor firme din Cipru?

Autorii susțin că BERD investise din anul 2000 în capitalul acestei bănci și a fost pe larg implicată în sectorul bancar din Moldova, oferind credite de milioane de dolari către Victoriabank, MAIB, Moldindconbank, Mobiasbancă și FinComBank pentru a susține împrumuturile acordate întreprinderilor mici și mijlocii.

În context cercetătorii de la CCIA susțin că BERD împreună cu Corporația Financiară Internațională (IFC) a Grupului Băncii Mondiale au preferat să intre în 2000 în capitalul Victoriabank prin intermediul unor firme din Cipru.

„Având în vedere riscul sporit al regiunii respective, apare întrebarea: de ce organizațiile internaționale, cum ar fi IFC și BERD, păstrează cote de participare în băncile moldovenești prin intermediul unor companii înregistrate în Cipru?”, se întreabă autorii studiului.

Investigarea „eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție”

Potrivit studiului „nu este clar ce verificări sau evaluări au fost realizate cu privire la împrumuturile specifice care au fost acordate. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la fraudă și a acțiunilor despre investigarea semnalelor de alarmă ar fi putut duce la o intervenție mai robustă din partea BERD”.

Autorii susțin că BERD ar trebui ca în următoarele 12 luni să facă o revizuire a practicilor sale în Moldova și recomandă instituiției „să finanțeze o evaluare externă a practicilor sale anterioare de creditare în Moldova și ar trebui să investigheze modalitățile de atenuare a eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție”.

BERD: Raportul nu reflectă în mod obiectiv eforturile IFI pentru curățarea sectorului bancar

Un oficial BERD a declarat pentru Mold-Street.com că instituția pe care o reprezintă „nu are niciun comentariu, cu excepția faptului că comisia nu a solicitat participarea sau comentariul BERD înainte de a-și publica concluziile”.

„Raportul nu reflectă în mod obiectiv eforturile productive comune ale instituțiilor financiare internaționale, care au ajutat autoritățile moldovenești să curețe și să revigoreze sectorul bancar în urma infamei fraude bancare. Vom contacta comisia pentru a contribui la realizarea unei analize obiective a rolului istoric al IFI, pentru a trage concluzii fundamentate și pentru a face recomandări relevante și concentrate, care vor aduce cu adevărat beneficii economiei moldovenești”, a precoizat pentru Mold-Street.com oficialul BERD.

Menționăm că BERD este în prezent acționar majoritar la două bănci din Republica Moldova: Maib și Victoriabank.

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!