De ce BERD deține cote în bănci din Moldova prin intermediul unor firme din Cipru

Rolul extins al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în sectorul bancar din Moldova în perioada în care se comitea frauda bancară ridică întrebări serioase față de această instituție financiară internațională (IFI), susțin autorii raportului „Republica Offshore” al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), scrie mold-street.com.

„Deosebit de îngrijorătoare este deținerea calității de acționar în bănci în perioadele critice, când a avut loc frauda bancară la scară largă și spălarea de bani”, se constată în raportul „Republica Offshore” al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), dedicat analizei factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova.

Practici dubioase și tranzacții cu Plahotniuc și Șor

Potrivit autorilor este greu de imaginat că personalul BERD nu era conștient de unele dintre practicile predominante, extrem de dubioase.

„BERD deținea acțiuni în Victoriabank și avea acorduri extinse de creditare pentru bănci pentru a acorda împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii. Unii acționari deposedați consideră BERD drept complice la spălarea banilor, după ce au achiziționat acțiuni aflate în litigiu de la o companie din Cipru, deținută de Plahotniuc și Șor”, se precizează în raport.

Este vorba de tranzacția din ianuarie 2018, când BERD și cu Banca Transilvania au cumpărat 39,2% din capitalul Victoriabank de la firma Insidown LTD din Cipru, „deținută de Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor”.

De ce organizații precum BERD și IFC, dețin cote în bănci din Moldova prin intermediul unor firme din Cipru?

Autorii susțin că BERD investise din anul 2000 în capitalul acestei bănci și a fost pe larg implicată în sectorul bancar din Moldova, oferind credite de milioane de dolari către Victoriabank, MAIB, Moldindconbank, Mobiasbancă și FinComBank pentru a susține împrumuturile acordate întreprinderilor mici și mijlocii.

În context cercetătorii de la CCIA susțin că BERD împreună cu Corporația Financiară Internațională (IFC) a Grupului Băncii Mondiale au preferat să intre în 2000 în capitalul Victoriabank prin intermediul unor firme din Cipru.

„Având în vedere riscul sporit al regiunii respective, apare întrebarea: de ce organizațiile internaționale, cum ar fi IFC și BERD, păstrează cote de participare în băncile moldovenești prin intermediul unor companii înregistrate în Cipru?”, se întreabă autorii studiului.

Investigarea „eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție”

Potrivit studiului „nu este clar ce verificări sau evaluări au fost realizate cu privire la împrumuturile specifice care au fost acordate. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la fraudă și a acțiunilor despre investigarea semnalelor de alarmă ar fi putut duce la o intervenție mai robustă din partea BERD”.

Autorii susțin că BERD ar trebui ca în următoarele 12 luni să facă o revizuire a practicilor sale în Moldova și recomandă instituiției „să finanțeze o evaluare externă a practicilor sale anterioare de creditare în Moldova și ar trebui să investigheze modalitățile de atenuare a eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție”.

BERD: Raportul nu reflectă în mod obiectiv eforturile IFI pentru curățarea sectorului bancar

Un oficial BERD a declarat pentru Mold-Street.com că instituția pe care o reprezintă „nu are niciun comentariu, cu excepția faptului că comisia nu a solicitat participarea sau comentariul BERD înainte de a-și publica concluziile”.

„Raportul nu reflectă în mod obiectiv eforturile productive comune ale instituțiilor financiare internaționale, care au ajutat autoritățile moldovenești să curețe și să revigoreze sectorul bancar în urma infamei fraude bancare. Vom contacta comisia pentru a contribui la realizarea unei analize obiective a rolului istoric al IFI, pentru a trage concluzii fundamentate și pentru a face recomandări relevante și concentrate, care vor aduce cu adevărat beneficii economiei moldovenești”, a precoizat pentru Mold-Street.com oficialul BERD.

Menționăm că BERD este în prezent acționar majoritar la două bănci din Republica Moldova: Maib și Victoriabank.

#cote #bănci #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comuna Lozova, raionul Strășeni, marchează un moment important prin finalizarea proiectului de modernizare a sistemului de apeduct – un proiect de importanță strategică pentru sănătatea publică și dezvoltarea locală. După decenii în care localnicii au avut acces doar la apă tehnică sau sulfuroasă, comunitatea beneficiază, în premieră, de apă potabilă sigură și mineralizată.

Primele sonde de alimentare cu apă din localitate au fost puse în funcțiune după anii ’80, însă apa nu era potrivită pentru consum. Ulterior, în 2022, o a doua sondă a început să distribuie apă tehnică, cu un conținut ridicat de sulf. Situația s-a schimbat odată cu implementarea unui sistem modern de filtrare și mineralizare.

„Până nu am văzut acest rezultat frumos, această adevărată minune, nu am vrut să împărtășesc informația. Am preferat să ne bucurăm de un rezultat sigur, verificat, decât să avem rezerve față de rezultat”, a declarat primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, în cadrul evenimentului oficial de finalizare a proiectului.

După efectuarea unui număr extins de analize de laborator, specialiștii au confirmat că apa corespunde standardelor de potabilitate.

„Dintr-o apă tehnică am ajuns la filtrare și mineralizare. Iar astăzi, în urma numeroaselor rezultate de laborator, putem afirma cu certitudine că apa este potabilă și sănătoasă”, a subliniat edilul.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul companiei Aquaphor International, în parteneriat cu Aquaphor Moldova, și reprezintă primul proiect-pilot de acest tip din Republica Moldova. Un rol important în dezvoltarea și implementarea proiectului l-a avut și Ambasada Republicii Moldova în Estonia, care a contribuit activ la facilitarea cooperării dintre partenerii internaționali și autoritățile locale. Sistemul este format din trei containere dotate cu utilaje de ultimă generație pentru tratarea apei, valoarea investiției ridicându-se la peste 7 milioane de lei.

„Este un adevărat cadou pentru comunitatea noastră, pe care îl vom valorifica la maximum. Degeaba avem infrastructură, drumuri sau mașini scumpe, dacă suntem bolnavi. Avem nevoie de apă sănătoasă, de educație, de alimentație sănătoasă și de servicii medicale de calitate”, a mai declarat Viorel Jardan.

La rândul său, Eugeniu Sturza, administratorul Aquaphor Moldova, a explicat cum a fost aleasă localitatea Lozova pentru implementarea proiectului: „Acest proiect a venit, într-un fel, întâmplător. Aquaphor reprezintă nucleul european în tratarea și filtrarea apei. Din discuțiile cu domnul primar am înțeles că Lozova luptă de mult timp pentru a avea apă potabilă. Primele analize ne-au arătat că apa era de o calitate foarte slabă.”

Potrivit acestuia, au urmat zeci de teste din diferite sonde, iar decizia a fost una clară. „Am decis să venim aici, să implementăm acest proiect și să demonstrăm că și dintr-o astfel de apă se poate obține apă potabilă. Este un exemplu pentru alte localități, care pot beneficia de asemenea sisteme fără a aștepta ani la rând extinderea rețelelor de apeduct de la râuri care, în multe cazuri, nici nu mai au apă. Colegii noștri au lucrat zi și noapte pentru a lansa proiectul în ajun de sărbători, ca să putem oferi copiilor și familiilor din Lozova apă mineralizată. Din toate analizele efectuate, această apă este mai bună decât cea din Chișinău”, a spus Sturza.

Autoritățile locale consideră că proiectul de la Lozova poate deveni un model replicabil la nivel național, demonstrând că soluțiile moderne de tratare a apei pot fi implementate eficient și rapid, fără investiții masive în rețele de aducțiune pe distanțe mari.

#lozova #apa potabila #proiect pilot