De ce BERD deține cote în bănci din Moldova prin intermediul unor firme din Cipru

Rolul extins al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în sectorul bancar din Moldova în perioada în care se comitea frauda bancară ridică întrebări serioase față de această instituție financiară internațională (IFI), susțin autorii raportului „Republica Offshore” al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), scrie mold-street.com.

„Deosebit de îngrijorătoare este deținerea calității de acționar în bănci în perioadele critice, când a avut loc frauda bancară la scară largă și spălarea de bani”, se constată în raportul „Republica Offshore” al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), dedicat analizei factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova.

Practici dubioase și tranzacții cu Plahotniuc și Șor

Potrivit autorilor este greu de imaginat că personalul BERD nu era conștient de unele dintre practicile predominante, extrem de dubioase.

„BERD deținea acțiuni în Victoriabank și avea acorduri extinse de creditare pentru bănci pentru a acorda împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii. Unii acționari deposedați consideră BERD drept complice la spălarea banilor, după ce au achiziționat acțiuni aflate în litigiu de la o companie din Cipru, deținută de Plahotniuc și Șor”, se precizează în raport.

Este vorba de tranzacția din ianuarie 2018, când BERD și cu Banca Transilvania au cumpărat 39,2% din capitalul Victoriabank de la firma Insidown LTD din Cipru, „deținută de Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor”.

De ce organizații precum BERD și IFC, dețin cote în bănci din Moldova prin intermediul unor firme din Cipru?

Autorii susțin că BERD investise din anul 2000 în capitalul acestei bănci și a fost pe larg implicată în sectorul bancar din Moldova, oferind credite de milioane de dolari către Victoriabank, MAIB, Moldindconbank, Mobiasbancă și FinComBank pentru a susține împrumuturile acordate întreprinderilor mici și mijlocii.

În context cercetătorii de la CCIA susțin că BERD împreună cu Corporația Financiară Internațională (IFC) a Grupului Băncii Mondiale au preferat să intre în 2000 în capitalul Victoriabank prin intermediul unor firme din Cipru.

„Având în vedere riscul sporit al regiunii respective, apare întrebarea: de ce organizațiile internaționale, cum ar fi IFC și BERD, păstrează cote de participare în băncile moldovenești prin intermediul unor companii înregistrate în Cipru?”, se întreabă autorii studiului.

Investigarea „eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție”

Potrivit studiului „nu este clar ce verificări sau evaluări au fost realizate cu privire la împrumuturile specifice care au fost acordate. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la fraudă și a acțiunilor despre investigarea semnalelor de alarmă ar fi putut duce la o intervenție mai robustă din partea BERD”.

Autorii susțin că BERD ar trebui ca în următoarele 12 luni să facă o revizuire a practicilor sale în Moldova și recomandă instituiției „să finanțeze o evaluare externă a practicilor sale anterioare de creditare în Moldova și ar trebui să investigheze modalitățile de atenuare a eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție”.

BERD: Raportul nu reflectă în mod obiectiv eforturile IFI pentru curățarea sectorului bancar

Un oficial BERD a declarat pentru Mold-Street.com că instituția pe care o reprezintă „nu are niciun comentariu, cu excepția faptului că comisia nu a solicitat participarea sau comentariul BERD înainte de a-și publica concluziile”.

„Raportul nu reflectă în mod obiectiv eforturile productive comune ale instituțiilor financiare internaționale, care au ajutat autoritățile moldovenești să curețe și să revigoreze sectorul bancar în urma infamei fraude bancare. Vom contacta comisia pentru a contribui la realizarea unei analize obiective a rolului istoric al IFI, pentru a trage concluzii fundamentate și pentru a face recomandări relevante și concentrate, care vor aduce cu adevărat beneficii economiei moldovenești”, a precoizat pentru Mold-Street.com oficialul BERD.

Menționăm că BERD este în prezent acționar majoritar la două bănci din Republica Moldova: Maib și Victoriabank.

#cote #bănci #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.