De ce cursul valutar în Moldova a tot oscilat în ultimele luni? Explicația guvernatorului BNM

Guvernatorului Băncii Naționale a Moldoveni (BNM), Octavian Armașu, a explicat în cadrul unui interviu cumulativ pentru presa din țară de ce cursul valutar în Moldova a tot oscilat în ultimele luni.

„Deprecierea relativă a leului moldovenesc față de euro din ultimele luni, în general, se explică prin aprecierea euro față de dolarul SUA, precum și față de alte valute pe piețele internaționale”.

Octavian Armașu a mai declarat că în utlima perioadă se observă o stabilizare.

„Totodată, se observă și o tendință de stabilizare a acestui trend în ultima perioadă. Cursul de schimb al leului moldovenesc față de euro oscilează reflectând cererea și oferta pe piața valutară internă, dar și modificarea ratei de schimb pe piețele valutare internaționale”, a mai explicat Octavian Armașu.

Potrivit guvernatorului, BNM intervine în caz de necesitate pe piața valutară în scopul diminuării fluctuațiilor valutare excesive prin procurări sau vânzări de valută, având în arsenalul său un spectru larg de instrumente de intervenție.

„Voi reitera că BNM nu prognozează și nu țintește cursul de schimb, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor”, a conchis guvernatorul.

Luni, 14 iunie, 1 euro costa 21,50 de lei moldovenești, iar 1 dolar – 17,69. La fel, leul românesc este egal cu 4,37 lei moldovenești, rubla rusească – 0,24 și lira sterlină – 25,05. Pentru a vedea tabelul integral al valutei străine, accesați site-ul dedicat al BNM. Acolo, veți vedea și cum a variat în ultimele trei zile. Cursul valutar pentru a doua zi apare la ora 16:00.

#oscilatii #curs valutar #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul infracțiunilor înregistrate în Republica Moldova a fost în descreștere în anul 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), bazate pe informațiile Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, pe parcursul anului trecut au fost înregistrate 23,1 mii infracțiuni, cu 6,0% mai puțin decât în 2024 și cu 14,9% sub nivelul din 2021. Rata infracționalității a coborât la 97 de infracțiuni la 10 mii locuitori, față de 103 în anul precedent.

În același timp, structura criminalității arată că 23,7% din total au fost infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave și grave. Dintre acestea, 3,3% au fost excepțional de grave și deosebit de grave, iar 20,4%, infracțiuni grave. În ultimii cinci ani s-a atestat o creștere a infracțiunilor deosebit de grave (+7,4%) și a celor grave (+6,1%), în timp ce infracțiunile ușoare au scăzut puternic.

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (63,2%). Aproape fiecare a treia infracțiune (30,7%) a fost înregistrată în municipiul Chișinău, urmat de Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Totodată, 23,1% din infracțiuni au avut loc în spații publice. În 86 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau alte mijloace periculoase.

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,1%) au fost contra patrimoniului, iar 17,0% au vizat domeniul transporturilor.

Comparativ cu 2024, au fost înregistrate mai multe infracțiuni economice (+25,3%) și contra sănătății publice și conviețuirii sociale (+24,0%). În schimb, au scăzut infracțiunile contra autorităților publice și securității de stat (-38,3%) și cele contra familiei și minorilor (-16,6%).

În 2025 au fost înregistrate 428 infracțiuni comise de minori sau cu participarea acestora, cu 13,2% mai puțin decât în 2024. Minorii au fost implicați cel mai frecvent în furturi (58,6%), huliganism (9,6%), răpiri de transport (6,3%) și jafuri (4,9%).

Datele MAI arată că anul trecut au fost înregistrate 12,1 mii victime ale infracțiunilor, dintre care 54,1% bărbați și 45,9% femei. În cazul violenței în familie, femeile au predominat — 69,4% din cele 843 victime.

Numărul victimelor omorului intenționat a fost de 113 persoane, iar în total 349 persoane au decedat în urma infracțiunilor, peste 41% dintre decese fiind cauzate de accidente rutiere.

În 2025 au fost înregistrate circa 10,5 mii persoane care au comis infracțiuni, cu 5% mai puțin față de anul precedent. Bărbații reprezintă 91,9% dintre infractori.

Pe de altă parte, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut la 11,8 mii, cu 8,4% mai mult decât în 2024 — echivalentul a aproximativ 32 de condamnări pe zi.

În penitenciare se aflau 6,3 mii persoane, majoritatea bărbați (94,7%). Aproximativ 32,8% dintre deținuți ispășeau pedepse între 5 și 10 ani de închisoare.