De ce cursul valutar în Moldova a tot oscilat în ultimele luni? Explicația guvernatorului BNM

Guvernatorului Băncii Naționale a Moldoveni (BNM), Octavian Armașu, a explicat în cadrul unui interviu cumulativ pentru presa din țară de ce cursul valutar în Moldova a tot oscilat în ultimele luni.

„Deprecierea relativă a leului moldovenesc față de euro din ultimele luni, în general, se explică prin aprecierea euro față de dolarul SUA, precum și față de alte valute pe piețele internaționale”.

Octavian Armașu a mai declarat că în utlima perioadă se observă o stabilizare.

„Totodată, se observă și o tendință de stabilizare a acestui trend în ultima perioadă. Cursul de schimb al leului moldovenesc față de euro oscilează reflectând cererea și oferta pe piața valutară internă, dar și modificarea ratei de schimb pe piețele valutare internaționale”, a mai explicat Octavian Armașu.

Potrivit guvernatorului, BNM intervine în caz de necesitate pe piața valutară în scopul diminuării fluctuațiilor valutare excesive prin procurări sau vânzări de valută, având în arsenalul său un spectru larg de instrumente de intervenție.

„Voi reitera că BNM nu prognozează și nu țintește cursul de schimb, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor”, a conchis guvernatorul.

Luni, 14 iunie, 1 euro costa 21,50 de lei moldovenești, iar 1 dolar – 17,69. La fel, leul românesc este egal cu 4,37 lei moldovenești, rubla rusească – 0,24 și lira sterlină – 25,05. Pentru a vedea tabelul integral al valutei străine, accesați site-ul dedicat al BNM. Acolo, veți vedea și cum a variat în ultimele trei zile. Cursul valutar pentru a doua zi apare la ora 16:00.

#oscilatii #curs valutar #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia a redus agresiv prețul petrolului livrat către India, până la 22–25 de dolari pe baril, în încercarea de a vinde volume respinse de rafinăriile indiene din cauza sancțiunilor impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump, relatează Financial Times, citând un fost top-manager din sectorul energetic rus.

Potrivit Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei, prețul mediu de export al sortimentului Urals a coborât în decembrie la 39 $/baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie. În ianuarie, cotațiile au scăzut și mai mult — la 34–36 $ la mijlocul lunii și 36–38 $ spre final. Reducerile aplicate petrolului rusesc au depășit 25 $/baril, iar pentru unele loturi au ajuns aproape de 40 $, indică datele FT.

„Dacă SUA vor înăspri și mai mult sancțiunile, singura cale prin care vom putea vinde petrol va fi prin conducte”, a declarat sursa citată. În afara perioadei pandemiei din 2020, Rusia a mai vândut petrol la 22–25 $/baril doar în 2003.

India își reduce treptat importurile din Rusia, accelerând diversificarea surselor. Conform Bloomberg, livrările medii zilnice către porturile indiene au scăzut în decembrie la aproximativ 1,2 milioane barili/zi — minimul ultimilor peste trei ani — iar în primele 25 de zile din ianuarie la 1,12 milioane barili/zi. În 2025, media zilnică a importurilor a fost de 1,8 milioane barili, a declarat ministrul indian al petrolului, Hardeep Puri.

De la 21 ianuarie, a intrat în vigoare și interdicția UE privind importul de produse petroliere obținute din petrol rusesc. Uniunea Europeană era anterior un destinatar important al carburanților rafinați în India, iar autoritățile de la New Delhi anticipează noi reduceri ale achizițiilor din Rusia.

Între timp, în largul Indiei s-au adunat numeroase petroliere cu țiței rusesc care nu își pot vinde încărcăturile, deoarece porturile locale refuză recepția. Din august, după ce SUA au dublat la 50% tarifele aplicate Indiei pentru a descuraja importurile de petrol rusesc, volumele stocate pe nave au crescut cu circa 60 de milioane de barili, potrivit Bloomberg.

Sancțiunile erodează treptat veniturile bugetare ale Rusiei, avertizează Vakhtang Partswania: diminuarea „rentei petroliere” face ca fiecare rublă suplimentară de venit să coste mai mult economiei, prin profitabilitate mai scăzută, investiții reduse și presiune crescută asupra sectorului energetic, amplificând riscurile macroeconomice pe termen lung.