De ce este importantă centrala nucleară de la Zaporijie pentru Ucraina? Ce consecințe are capturarea de către ruși

Centrala nucleară de la Zaporojie generează o cantitate importantă din electricitatea produsă în Ucraina. Capturarea centralei de către forțele armate ruse amenință capacitatea Kievului de a asigura în continuare locuitorii țării cu electricitate.

În această dimineață, autoritatea regională din zona în care se află centrala de la Zaporijie a confirmat că trupele ruse au capturat-o, precizând că personalul monitorizează starea reactoarelor pentru a se asigura că acestea pot opera în siguranță.

Anunțul a venit după ce în cursul nopții de joi spre vineri au avut loc lupte în jurul centralei și un incendiu a izbucnit. Oficialii ucraineni au anunțat în jurul orei 6:40 că incendiul a fost stins și că nu au existat victime, după ce luptele au încetat în jurul orei 5:00.

Importanța centralei nucleare de la Zaporijie pentru Ucraina

Centrala Zaporijie din apropierea orașului Enerhodar, aflat pe malul Niprului, este cea mai mare centrală nucleară din Europa și a noua cea mai mare din lume. Ea are 6 reactoare, fiecare generând 950MW de electricitate pentru un total de 5.700MW, suficient pentru a alimenta aproximativ 4 milioane de locuințe, scrie hotnews.ro.

Centrala de la Zaporijie se află la aproximativ 200 de kilometri de Donbas și 550 de kilometri sud-est de Kiev.

Centrala a fost construită între 1984 și 1995. Pe timp de pace, centrala nucleară de la Zaporojie genera 20% din cantitatea totală de electricitate produsă în Ucraina și aproape jumătate (site-ul power-energy.com estimează procentul la 40%) din energia generată de centralele nucleare ucrainene.

Astfel, dacă Rusia va închide complet centrala, sistemul energetic al Ucrainei va avea serios de suferit, cu implicații atât asupra civililor, dar și a altor structuri strategice.

Centrala nucleară de la Cernobîl a fost capturată încă de joi, din prima zi a invaziei, de către armata rusă.

Există vreo amenințare privind scurgerea de radiații?

Agenția Internațională de Energie Atomică (IAEA) a anunțat vineri dimineața că infrastructura esențială a centralei nucleare de la Zaporijie nu a fost afectată de incendiul din cursul nopții și nu s-au înregistrat variații ale nivelului de radiații, un anunț asemănător fiind făcut de agenția ucraineană de reglementare în domeniul energetic.

Statele Unite au declarat de asemenea că nu au detectat un nivel neobișnuit de radiații în jurul centralei. Jennifer Granholm, secretarul american al energiei, a afirmat că reactoarele de la Zaporijie „sunt protejate de structuri de protecție puternice și reactoarele sunt închise în siguranță”.

Tony Irwin, expert în siguranță nucleară și profesor la Universitatea Națională a Australiei, a declarat pentru The Guardian că reactoarele nucleare cu apă sub presiune (PWR) folosite de centrala de la Zaporijie sunt „mult mai sigure” decât reactoarele de la Cernobîl unde a avut loc cel mai cunoscut accident nuclear din istorie.

Reactoarele de tip PWR au structuri de protecție mari și sisteme de anti-incendiu automate, explică acesta, adăugând că un alt element de siguranță îl reprezintă faptul că aceste reactoare au două circuite de alimentare separate și sisteme de răcire de urgență.

#Zaporijie #centrala nucleara #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.