De ce nu cumpărăm produse „de-acasă”? Ministra Agriculturii arată cu degetul spre vizibilitate și consumatori

26 Dec. 2025, 09:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Dec. 2025, 09:50 // Actual //  Grîu Tatiana

Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, afirmă că dificultățile întâmpinate de producătorii moldoveni pe piața internă nu țin exclusiv de preț sau de lipsa accesului în rețelele comerciale, ci de un cumul de factori care includ vizibilitatea produselor, cooperarea între fermieri și comportamentul consumatorilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni de la Vocea Basarabiei, unde a fost abordată problema prezenței produselor autohtone în supermarketuri.

În contextul discuției despre continuitatea livrărilor, ministra a confirmat că acest aspect reprezintă una dintre provocările majore pentru agricultori. Ea a subliniat că promovarea produsului autohton este prevăzută drept prioritate în programul de guvernare, însă este nevoie de mai mult decât simpla prezență pe raft.

„Vizibilitatea pentru fermierii și producătorii noștri trebuie să fie mult mai mare. Nu vorbim doar de vizibilitate, ci și de solidaritate și de educație în consumul local”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Potrivit ministrei, produsele fabricate în Republica Moldova există în magazine, însă modul în care sunt prezentate nu le face suficient de atractive pentru cumpărători. „Trebuie să regândim poziționarea lor, etichetarea, poate cu mențiuni de tip ”produs de-acasă” astfel încât consumatorul să le observe și să le aleagă”, a spus oficiala.

Catlabuga a respins ideea că diferența de preț este, în toate cazurile, factorul decisiv în alegerea consumatorilor. „Nu este adevărat că problema este mereu prețul. Nu tot timpul”, a subliniat ministra, adăugând că statul poate interveni prin subvenții și programe de sprijin pentru a ajuta producătorii locali să devină mai competitivi.

Referindu-se la solicitările agricultorilor privind revenirea la o cotă obligatorie de produse autohtone pe rafturile magazinelor, ministra a reiterat că formula de tip 50% nu este compatibilă cu normele europene, însă a lăsat deschisă posibilitatea identificării unor instrumente alternative, adaptate pieței actuale.

Declarațiile vin în contextul lansării campaniei „Cumpăr BUN de-acasă”, inițiată de Ministerul Agriculturii, care îndeamnă consumatorii să aleagă produse moldovenești. În lipsa unor măsuri legislative concrete, inițiativa rămâne deocamdată un apel voluntar, în timp ce producătorii avertizează că fără politici coerente și vizibile, agricultura locală va continua să piardă teren în fața importurilor.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 17:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Feb. 2026, 17:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.