De pe canapea, direct la miliarde! Moldovenii au spart recordul la cumpărături online

Într-o economie cu ritmuri lente de creștere, comerțul online din Republica Moldova a reușit o performanță spectaculoasă, înregistrând în 2024 o creștere de peste 40%, atât în valoarea tranzacțiilor, cât și în volumul livrărilor poștale. Analiza este semnată de economistul Veaceslav Ioniță, care atrage atenția asupra transformării digitale rapide din acest sector, dar și asupra dezechilibrelor majore care afectează concurența pe piață.

Potrivit datelor, moldovenii au achitat în 2024 peste 12 miliarde de lei în tranzacții online cu cardul, comparativ cu doar 1,35 miliarde lei în 2015. Iar estimările pentru 2025 indică o nouă creștere, depășind 15 miliarde de lei.

Volumul livrărilor poștale a atins 12 milioane de colete în 2024, dintre care:

9,7 milioane expedieri internaționale (+40% față de 2023),
2,3 milioane expedieri naționale, cu o creștere mai modestă.

Cu toate acestea, Veaceslav Ioniță subliniază că datele oficiale surprind doar o parte a fenomenului. Majoritatea comenzilor interne nu sunt achitate online, ci în numerar sau prin POS la livrare, iar o mare parte din livrări sunt efectuate de curieri privați care nu sunt incluși în statisticile poștale oficiale.

„Estimarea realistă este că valoarea reală a comerțului online este de cel puțin două ori mai mare decât ceea ce reflectă datele oficiale, iar livrările interne sunt de cinci ori mai multe decât cele raportate prin Poșta Moldovei sau firmele mari de curierat”, susține economistul.

Ioniță atrage atenția asupra unui dezechilibru major între platformele internaționale care livrează fără taxe și producătorii locali care achită impozite și suportă costuri ridicate de curierat. În acest context, comerțul local este descurajat, iar cumpărăturile din afara țării sunt stimulate artificial.

Optimizarea plăților online, pentru a le face mai simple și mai accesibile;
Reducerea costurilor de livrare internă, în special pentru micii producători locali;
Politici fiscale echitabile, care să elimine concurența neloială cu giganții de comerț online din afara țării.

„Comerțul online din Moldova nu doar că a explodat în 2024, dar a devenit unul dintre motoarele tăcute ale economiei. Este momentul ca statul și companiile să-l trateze cu seriozitate, pentru că cetățenii deja l-au îmbrățișat”, conchide Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldoveni achizitii #comert online

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.