De unde sunt atât de mulți bani în bugetul Moldovei

Pe parcursul a 6 luni ale anului 2023, la BPN au fost acumulate venituri administrate de fisc în sumă de 31,1 miliarde lei, mai mult cu 4,1 miliarde lei, sau cu 15,1% față de perioada similară a anului 2022. Comparativ cu sarcina stabilită (30,3 miliarde lei), la BPN au fost acumulate venituri cu 789,5 milioane lei mai mult, sau cu 2,6%.

Cei mai mulți bani au fost acumulați din impozitul pe venit – 9 miliarde de lei, impozite și taxe pe mărfuri și servicii – 6,8 miliarde de lei și TVA – 5,2 miliarde de lei.

Totodată, încasările din accize s-au cifrat la 513,6 milioane de lei, impozitele pe proprietate 336,5 milioane de lei și impozite pe vânzarea mărfurilor și produselor – 289,5 milioane de lei.

„Serviciul Fiscal de Stat continuă să fie o autoritate modernă și inovatoare punând la dispoziția contribuabililor soluții moderne și eficiente. În acest sens, menționăm despre dublarea spațiului de stocare al serverului care asigură funcționarea bazei de date a SIA „e-Factura”, având drept scop asigurarea resurselor de stocare pentru circa 550 de zile. De asemenea, informăm despre migrarea SIA „Monitorizarea electronică a vânzărilor” pe un Cloud nou, cu un nivel de securitate mai înalt și viteză de transmitere și prelucrare a datelor mai mare”, se arată în mesajul fiscului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #Fisc #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se confrunte cu o criză demografică profundă. Potrivit datelor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, la 1 ianuarie 2025 țara avea circa 3,9 milioane de cetățeni, dintre care doar 2,2 milioane locuiesc permanent în interiorul granițelor, pe malul drept al Nistrului.

Conform analizei, numărul efectiv al populației rezidente a Moldovei a scăzut la nivelul anului 1950, ajungând la o prezență internă comparabilă cu cea de acum 75 de ani. Din cei 3,5 milioane de moldoveni din dreapta Nistrului, aproximativ 1,1 milioane sunt plecați peste hotare, iar dintre cei 2,4 milioane rămași în țară, 200.000 pleacă sezonier la muncă sau în scop personal. De partea cealaltă a Nistrului, doar 290.000 dintre cei 450.000 de locuitori mai trăiesc efectiv în regiune.

Criza demografică este agravată de 35 de ani de spor natural negativ și de migrația masivă. În ultimii cinci ani, Moldova a pierdut 262.000 de persoane, dintre care 207.000 au emigrat, iar 55.000 reprezintă deficitul demografic dintre decese și nașteri – cel mai grav din istoria țării. În total, sporul natural negativ din 1999 până în prezent a redus populația cu 112.000, iar migrația cu 1,1 milioane de persoane.

Ioniță atrage atenția asupra unui fenomen nou: migrația masivă a tinerilor cu vârste între 20 și 29 de ani, spre deosebire de anii ’90, când emigrau în special persoane de peste 30 de ani. Acest exod juvenil are consecințe dramatice: în 2025, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, numărul persoanelor în etate l-a depășit pe cel al copiilor sub 14 ani.

În ciuda declinului accentuat, există și un fenomen compensatoriu: creșterea numărului de străini stabiliți în Moldova. La 1 iunie 2025, în țară erau 47.400 de cetățeni străini, cu 1.000 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cei mai mulți provin din România, Rusia, Ucraina, Marea Britanie și SUA. Potrivit expertului, 2% din populația actuală a Republicii Moldova este formată din cetățeni străini, care aduc un plus temporar într-un peisaj demografic în colaps.

„Astăzi pierdem într-un an mai mulți oameni decât câștigam în trei ani. Populația noastră dispare, iar tinerii sunt primii care pleacă. Singura veste oarecum bună e că, la zece moldoveni care pleacă, vine un străin. Dar e o soluție de avarie, nu o strategie națională”, a conchis Veaceslav Ioniță.