Premieră! Ziua Imnului Național al României va fi celebrată la Chișinău

Ziua Imnului Național al României va fi celebrată în premieră, la Chișinău. Vineri, 28 iulie 2023, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, va avea loc un concert tematic, la care vor răsuna melodiile ce au servit drept imn național al României pe parcursul mai multor secole:

„Marș triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”, primul imn de stat al României, care a fost adoptat în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Imnul „Trăiască Regele” a fost interpretat oficial din 1884 și este cel mai longeviv imn de stat al României, fiind intonat oficial timp de 63 de ani.

„Zdrobite cătușe” unul dintre imnurile naționale din perioada comunismului, intonat între anii 1948 – 1953.

„Te slăvim, Românie”, adoptat în 1953. Versurile au fost scrise de Eugen Frunză şi Dan Deşliu, pe muzica lui Matei Socor.

„Trei culori” devine imn național în anul 1977, pe muzica lui Ciprian Porumbescu, textul, care aparţinea compozitorului, ar fi fost modificat de Nicolae Ceauşescu pentru a reflecta lozincile comuniste.

„Deșteaptă-te române!” devine imnul național în 1991și rămâne a fi simbolul României până în prezent. În perioada anilor 1991 – 1993, „Deșteaptă-te române!” a fost și imnul național al Republicii Moldova.

Piesele muzicale vor fi intonate de „Corul Marii Uniri”, un ansamblu coral bărbătesc din Iași, format din 24 de membri, conduși de maestrul Andrei Fermeșanu, manager și solist al Operei Naționale Române din Iași.

Programul evenimentului:

17:00 Conferință de presă, Sala Marii Uniri,

Vorbitori:

Andrei Fermeșanu, manager și solist al Operei Naționale Române din Iași;
Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Manager general al Bibliotecii Naționale a României;
Dr. Eugen Sava, Directorul Muzeului Național de Istorie a Moldovei;
Lia Anton, președintele Asociației YUFest, organizator al evenimentului;

17:30-18:00 Sosirea invitaților,
18:00-18:30 Deschiderea evenimentului,
18:30-20:00 Concert „Corul Marii Uniri”,
20:00-20:30 Recepție cu degustare de vinuri autohtone.

Moderator al evenimentului este Aura Revenco. Totodată, profesorul universitar, Dr. Adrian CIOROIANU, Managerul general al Bibliotecii Naționale a României, va prezenta un scurt istoric a celor șase imnuri ale României.

Evenimentul este organizat la inițiativa Asociației YUFest, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în cadrul proiectului „Imnul național, simbolul unității românilor!”, cu scopul de a păstra, dezvolta și afirma identitățile etnice, culturale, religioase și lingvistice românești din Republica Moldova, precum și întărirea legăturilor dintre România și Republica Moldova.

Partenerii evenimentului: Opera Națională Română Iași, Primăria mun. Iași, Ateneul Național din Iași și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Concertul tematic va fi transmis în direct de către postul de televiziune RLIVE TV, Iași TV Life, Bucovina TV, dar și pe platformele online realitatea.md, rlive.md, bani.md, moldovalive.md, rupor.md și pe paginile de Facebook.

Scurt istoric

Interzis timp de aproape o jumătate de secol, cântecul patriotic „Deşteaptă-te, române!” a fost consacrat, imediat după decembrie 1989, prin Constituţia din 1991, Imnul Naţional al României,

La 29 iulie 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost intonat pentru prima dată în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Versurile cântecului aparţin poemului „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul din iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, iar linia muzicală a fost inspirată de o melodie culeasă de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al versurilor l-a determinat pe Nicolae Bălcescu să numească acest imn „o adevărată Marseilleză românească”. În conformitate cu Legea nr. 99/1998, ziua de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Naţional al României.

„Deșteaptă-te române!” a fost și primul imn al Republicii Democratice Moldovenești în perioada anilor 1917 – 1918, dar şi al Republicii Moldova din 1991 – 1994, fiind adoptat odată cu Declarația de Independență și drapelul de stat.

#drapel #festival #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.