Premieră! Ziua Imnului Național al României va fi celebrată la Chișinău

25 Iul. 2023, 15:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2023, 15:53 // Actual //  bani.md

Ziua Imnului Național al României va fi celebrată în premieră, la Chișinău. Vineri, 28 iulie 2023, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, va avea loc un concert tematic, la care vor răsuna melodiile ce au servit drept imn național al României pe parcursul mai multor secole:

„Marș triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”, primul imn de stat al României, care a fost adoptat în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Imnul „Trăiască Regele” a fost interpretat oficial din 1884 și este cel mai longeviv imn de stat al României, fiind intonat oficial timp de 63 de ani.

„Zdrobite cătușe” unul dintre imnurile naționale din perioada comunismului, intonat între anii 1948 – 1953.

„Te slăvim, Românie”, adoptat în 1953. Versurile au fost scrise de Eugen Frunză şi Dan Deşliupe muzica lui Matei Socor.

„Trei culori” devine imn național în anul 1977, pe muzica lui Ciprian Porumbescu, textul, care aparţinea compozitorului, ar fi fost modificat de Nicolae Ceauşescu pentru a reflecta lozincile comuniste.

„Deșteaptă-te române!” devine imnul național în 1991și rămâne a fi simbolul României până în prezent. În perioada anilor 1991 – 1993, „Deșteaptă-te române!” a fost și imnul național al Republicii Moldova.

Piesele muzicale vor fi intonate de „Corul Marii Uniri”, un ansamblu coral bărbătesc din Iași, format din 24 de membri, conduși de maestrul Andrei Fermeșanu, manager și solist al Operei Naționale Române din Iași.

Programul evenimentului:

  • 17:00 Conferință de presă, Sala Marii Uniri,

Vorbitori:

  1. Andrei Fermeșanu, manager și solist al Operei Naționale Române din Iași;
  2. Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Manager general al Bibliotecii Naționale a României;
  3. Dr. Eugen Sava, Directorul Muzeului Național de Istorie a Moldovei;
  4. Lia Anton, președintele Asociației YUFest, organizator al evenimentului;
  • 17:30-18:00 Sosirea invitaților,
  • 18:00-18:30 Deschiderea evenimentului,
  • 18:30-20:00 Concert „Corul Marii Uniri”,
  • 20:00-20:30 Recepție cu degustare de vinuri autohtone.

Moderator al evenimentului este Aura Revenco. Totodată, profesorul universitar, Dr. Adrian CIOROIANU, Managerul general al Bibliotecii Naționale a României, va prezenta un scurt istoric a celor șase imnuri ale României.

Evenimentul este organizat la inițiativa Asociației YUFest, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în cadrul proiectului „Imnul național, simbolul unității românilor!”, cu scopul de a păstra, dezvolta și afirma identitățile etnice, culturale, religioase și lingvistice românești din Republica Moldova, precum și întărirea legăturilor dintre România și Republica Moldova.

Partenerii evenimentului: Opera Națională Română Iași, Primăria mun. Iași, Ateneul Național din Iași și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Concertul tematic va fi transmis în direct de către postul de televiziune RLIVE TV, Iași TV Life, Bucovina TV, dar și pe platformele online realitatea.mdrlive.md, bani.mdmoldovalive.mdrupor.md și pe paginile de Facebook.

Scurt istoric

Interzis timp de aproape o jumătate de secol, cântecul patriotic „Deşteaptă-te, române!” a fost consacrat, imediat după decembrie 1989, prin Constituţia din 1991, Imnul Naţional al României,

La 29 iulie 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost intonat pentru prima dată în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Versurile cântecului aparţin poemului „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul din iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, iar linia muzicală a fost inspirată de o melodie culeasă de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al versurilor l-a determinat pe Nicolae Bălcescu să numească acest imn „o adevărată Marseilleză românească”. În conformitate cu Legea nr. 99/1998, ziua de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Naţional al României.

„Deșteaptă-te române!” a fost și primul imn al  Republicii Democratice Moldovenești în perioada anilor 1917 – 1918, dar şi al Republicii Moldova din 1991 – 1994, fiind adoptat odată cu Declarația de Independență și drapelul de stat.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!