Decizia a fost luată! „Casa Modei” și fostul sediu ASITO, transmise în posesia lui Vladimir Russu

06 Mai 2021, 11:11
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Mai 2021, 11:11 // Actual //  MD Bani

Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au respins, calificând drept neîntemeiată plângerea înaintată de Veaceslav Platon împotriva ordonanței emise de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, la 6 aprilie 2021, prin care Casa Modei și fosta clădire ASITO au fost transmise în posesia omului de afaceri Veaceslav Platon. Declarația a fost făcută de Sergiu Istrate, avocatul omului de afaceri Vladimir Russu, după ședința de judecată, transmite IPN.

Potrivit lui Vladimir Russu, avocații lui Veaceslav Platon au solicitat ca și miercuri, 5 mai, ședința de judecată să fie amânată, însă cererea nu a fost acceptată de judecători:

„Vreau să menționez că, a câta oară, avocații lui Platon au solicitat amânarea ședinței din motiv că chipurile unul dintre ei a făcut test la COVID-19 și a expediat rezultatul testului prin poșta electronică în adresa instanței de judecată, în același timp, în test nu este indicat nici că este pozitiv, nici că este negativ, ceea ce este foarte straniu când faci un test la COVID-19. Al doilea avocat, printr-o cerere, a declarat că a fost în contact cu primul și, respectiv, există bănuieli cu privire la starea sa de sănătate. Instanța a considerat că aceste argumente sunt neîntemeiate”.

În context, susține Vladimir Russu, documentele prezentate în vederea amânării ședinței au fost calificate de judecător ca și documente care nu pot fi reținute pentru a amâna ședința. Drep urmare, judecătorul a plecat în camera de deliberare și a pronunțat hotărârea prin care plângerea a fost respinsă.

Veaceslav Platon a cerut anularea ordonanței procurorului general, care acum trei săptămâni a constatat grave încălcări în actele semnate de subalternii săi de la PCCOCS și a dispus ca bunurile imobile să revină în proprietatea lui Vladimir Russu. Prima ședință a fost amânată din cauza că avocatul lui Platon a invocat contactul cu o persoană infectată cu COVID-19. În cazul celei de-a două ședințe, amânarea a survenit după ce avocatul lui Platon a solicitat ca procurorul să pună la dispoziția instanței de judecată materialele din cauza penală care reflectă legalitatea ordonanței procurorului general.

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2026, 11:05 // Actual //  Ursu Victor

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.