Decizia de condamnare a fugarului Șor în dosarul jafului bancar, definitivă. CSJ a respins recursurile avocaților

Magistrații Curții Supreme de justiție a menținut decizia Curții de Apel Chișinău de condamnare la 15 ani de închisoare în dosarul jafului bancar a lui Ilan Șor, care se află în prezent în Federați Rusă.

Ilan Șor a fost Condamnat de Curtea de Apel la 15 ani de închisoare pe 13 aprilie anul 2023. În decizia instanței, se face referire la concluziile Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, că, în perioada 5 noiembrie 2014 – 24 noiembrie 2014, Banca de Economii S.A., BC BANCA SOCIALĂ S.A. şi BC UNIBANK S.A. au acordat credite neperformante în sumă totală de circa patru miliarde de lei către mai multe societăţi gestionate de către un grup de persoane. Ulterior, societățile debitoare au transferat mijloacele creditare către diferite companii off-shore, cu conturile deschise la AS PRIVATBANK, Letonia, gestionate la fel de acelaşi grup de persoane, având ca destinație contracte fictive de vânzare-cumpărare a mărfurilor.

lan Șor a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după căderea regimului Plahotniuc. Conform Procuraturii Anticorupție, Ilan Șor urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sor #BEM #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.