Decizia momentului! Spațiul aerian al Republicii Moldova rămâne deschis

Spațiul aerian al Republicii Moldova rămâne deschis, potrivit deciziei Autorității Aeronautice Civile. Decizia a fost luată după ce în dimineața zilei de 10 octombrie trei rachete rusești au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova.

„În cadrul autorității au fost examinate și evaluate riscurile de siguranță și securitate pentru aeronavele civile ce operează în spațiul aerian național, fiind adoptate o serie de decizii ce vor asigura diminuarea riscurilor la adresa aeronavelor civile ce efectuează zboruri spre și dinspre Aeroportul Internațional Chișinău”, spune autoritatea în mesajul său.

Totodată, reiteram că Autoritatea Aeronautică Civilă în comun cu Ministerul Apărării și structurile responsabile din țara, monitorizează atent situația și vor interveni cu noi restricții, dacă va fi cazul.

Trei rachete aeriene ruseşti au survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova.

Ţintele respective au parcurs următoarele direcţii: localităţile Ciornaia – Moghilev Podolsk (Ucraina) – Rîbniţa – Soroca – Moghilev Podolsk; Ciornaia – Voronovka (Ucraina) – Rîbniţa – Rudi (Soroca) şi Ciornaia (Ucraina) – s. Popencu (Republica Moldova) – Cineşcăuţi (Floreşti) – în direcţia Ucrainei.

Potrivit Ministerului Apărării, aceste ţinte au fost confirmate, inclusiv de structuri responsabile din Ministerul Apărării Naţionale al României şi al Ucrainei. Totodată, ţintele au fost observate de sistemele de monitorizare ale Întreprinderii de Stat pentru Utilizarea Spaţiului Aerian şi Deservirea Traficului Aerian „MOLDATSA”.

#modova #avioane #spatiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.