„Demisie programată” la ONVV. Frolov: Am inițiat anchete pentru că favorizarea unora a ajuns la nivelul ilegalităților

Cristina Frolov a fost demisă din funcția de director al Oficiului Național al Viei și Vinului după ce, pe data de 16 septembrie, ministrul Agriculturii Viorel Gherciu a semnat ordinul prin care constată nulitatea unui ordin al predecesorului său (nr. 698p din 20 noiembrie 2020). Este vorba despre ordinul prin care Frolov a fost numită la șefia ONVV, o instituție publică pentru susținerea industriei viti-vinicole, scrie Mold-Street, care face referire și la un război din interiorul organizației.

Solicitată de Bani.md, Cristina Frolov a declarat că în cadrul Oficiului Național al Viei și Vinului, până la venirea ei, au fost favorizate unele companii în mod excesiv și, respectiv, altele au fost defavorizate. Pe marginea acestui fapt au fost pornite mai multe anchete și investigații interne, moment în care a devenit incomodă pentru unii.

Mold-Street: Demisie programată

Noul ministru Viorel Gherciu a anulat totodată şi procesele verbale din 12 noiembrie şi 17 noiembrie 2020 ale Comisiei de evaluare a candidaţilor la funcţia de director al ONVV, în partea admiterii la interviu şi declarării Cristinei Frolov învingătoare a concursului pentru această funcţie.

Frolov a fost, de asemenea, preavizată în privința încetării raporturilor de muncă, după expirarea termenului de o lună de la comunicarea ordinului din 16 septembrie.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii afirmă că nu este vorba de demiterea directorului, însă copia ordinului care se află la dispoziția Mold-Street.com nu lasă loc de interpretări.

Potrivit ordinului semnat, „studiile de masterat şi, respectiv, deţinerea diplomei de masterat reprezintă o condiţie obligatorie pentru ocuparea funcţiei de director al ONVV”.

De notat că lista documentelor este indicată în punctul 25 al Regulamentului cu privire organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director al ONVV. În consecinţă, Ministerul constată că Cristina Frolov a fost admisă cu încălcări ale cerinţelor la concurs.

Cristina Frolov: Voi contesta în instanță

Solicitată de Bani.md, pentru a se expune cu referire la situația creată, Cristina Frolov a declarat următoarele:

„În primul rând, vreau să spun că la modul general eu regret că din cauza unor zvonuri și minciuni promovate intens de către un grup de interese din domeniu, s-a ajuns la această situație.

În calitate de om responsabil și dedicat domeniului viei și vinului, în calitate de manager de nouă generație, vreau să-i anunț pe toți că toate amenințările, atacurile, speculațiile și manipulările realizate inclusiv din partea instituțiilor statului responsabile de domeniu, nu fac decât să mă ambiționeze și mai tare.

Din prima zi de la numirea în funcție, am lansat procesul de reformare și dezvoltare a ONVV ca o instituție modernă, transparentă și inclusivă, pentru că anterior doar câteva companii beneficiau și chiar profitau de suport. Mai mult, am inițiat câteva anchete și investigații interne în cadrul ONVV pentru că nivelul de favorizare a unora și limitarea altor producători a ajuns la nivelul ilegalităților. Aceste rapoarte le-am transmis organelor de urmărire penală.

Toate aceste acțiuni au condus spre asumarea de către precedentul director ONVV a rolului de coordonator al demiterii mele care, acționând într-un mod descalificant și chiar ilegal în anumite cazuri, a fost susținut anume de acest grup de interese.

Regret că Ministerul a fost atras, manipulat orbește și folosit în acest atac asupra mea, încercând să atenteze la demnitatea și integritatea mea profesională.

Eu înțeleg că unora le este frică de modernizare și transparență și că le era mai simplu să manipuleze instituția și Consiliul așa cum le era pe plac, dar acea perioadă s-a terminat.

Voi contesta în instanță toate aceste decizii, pentru că nedreptatea are picioare scurte.”

Cristina Frolov a fost prezentată în funcția de Director al Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) pe data de 23 noiembrie 2020. În urma concursului, desfășurat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Cristina Frolov a fost desemnată câștigătoare pentru postul de director al ONVV. Concursul a fost organizat după expirarea mandatului de patru ani, a fostului director al instituției, Gheorghe Arpentin.

Noul director al Oficiului devenise și membru al Consiliului Coordonator al ONVV, concomitent este și secretar al consiliului Asociației Producătorilor de Vinuri cu IGP Codru, președinte al Asociației Naționale pentru Turismul de intrare și de interior (ANTRIM) și a deținut până la acel moment funcția de manager general al SRL Castel „Mimi”.

Cristina Frolov a absolvit Academia de Economie din București în anul 2009, cu licență în economie și administrarea afacerilor și și-a început cariera în calitate de director de producție și marketing la Agrovin Bulboaca SA – afacere de familie.

După reorganizarea societății pe acțiuni, în aprilie 2014, Christina Frolov devine manager general la Castel Mimi. De asemenea, din februarie 2019 până în martie 2020, a fost vicepreședinte al Asociației Angajatorilor din Industria Turismului (APIT) și din ianuarie 2020 a devenit președinte al Asociației Naționale pentru Turismul de intrare și de interior (ANTRIM).

Christina Frolov vorbește patru limbi – română, rusă, engleză și franceză.

În cadrul ședinței de prezentare, ministrul Ion PERJU i-a urat mult succes în activitate noului director, menționând că marca țării ca producător de vinuri excelente trebuie promovată în continuare, la fel și cooperarea strânsă cu industria, Guvernul și partenerii de dezvoltare, inclusiv, transparența în procesul decizional.

Totodată, ministrul și-a exprimat aprecierea și i-a mulțumit fostului director, Gheorghe Arpentin, pentru contribuția enormă în promovarea sectorului vitivinicol și proiectele implementate în cei patru ani de mandat, subliniind că datorită programelor inovative pentru sectorul vitivinicol, țara noastră a devenit mult mai vizibilă la nivel internațional, în timp ce Vinul Moldovei a reușit acumuleze cel mai mare număr de medalii din istorie.

UPDATE:

Cu referire la anularea actelor administrative de numire în funcție a directorului Oficiului Național al Viei și Vinului, dar și a declarațiilor persoanei vizate de acestea, Consiliul de Coordonare al Oficiului Național al Viei și Vinului intervine cu unele precizări și clarificări :

„Oficiul Național al Viei și Vinului este o instituție care, conform atribuțiilor statutare, trebuie să implementezepoliticile statului în domeniul ramurii vitivinicole, în strictă corespundere cu legislația, în mod profesionist, apolitic, echidistant, transparent și constructiv, pentru a răspunde intereselor comune ale tuturor reprezentanților ramuriivitivinicole, în beneficiul țării, economiei naționale și societății. Oficiul a fost fondat în baza parteneriatuluipublic-privat, care se menține prin încrederea și susținerea parvenită din partea sectorului privat și al mediului de afaceri al ramurii vitivinicole, cei care contribuie financiar la formarea Fondului Viei și Vinului, gestionat de Oficiu și reprezintă sursa de finanțare a activităților acestuia.

În calitatea sa de organ colegial ierarhic superior al Oficiului, Consiliul de Coordonare este format din membrialeși de Asociațiile cu Indicație Geografică Protejată, precum și din reprezentanți ai autorităților centrale, dispune de atribuții de conducere și supraveghere a activității executivului ONVV, reprezintă o platformă de consolidare a opiniilor și viziunilor ramurii vitivinicole. Este de menționat că, membrii aleși, desemnați de sectorul privat în Consiliul de Coordonare al ONVV reprezintă viziuni și expun opiniile majorității sectorului privat din ramura vitivinicolă.

Prin vot unanim, Consiliul de Coordonare a avizat pozitiv și a susținut deciziile expuse în Ordinul 650p/16.09.2021 al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dar și temeiurile care au stat la baza emiterii acestuia.

Declarațiile expuse de doamna Cristina Frolov, ca urmare a recepției ordinului vizat, sunt regretabile, manipuleazăopinia publică prin acuzații nefondate, nu corespund realităților constatate de Consiliu și de ramura vitivinicolăpe parcursul ultimelor 11 luni de activitate și sunt lipsite de bună credință. Din acest considerent, membrii Consiliului vor evita implicarea în polemici publice.

Ramura vitivinicolă este unită și consolidată de o viziune comună, univocă, orientată spre readucerea Oficiului Național al Viei și Vinului pe făgașul activității profesioniste, lipsite de conflicte de interese și răzbunări personale, cu programe eficiente și de impact pentru fiecare afacere din ramură: mică, mijlocie, sau mare, implementate de o echipă executivă reprezentativă și credibilă tuturor contribuabililor Fondului Viei și Vinului, pentru țară și promovare în continuare a brandului de țară „Vinul Moldovei – O Legendă Vie”. Membrii Consiliului de Coordonare al ONVV, în colaborare și parteneriat cu autoritățile și cu partenerii de dezvoltare, vor realiza atribuțiile legale, pentru atingerea acestor deziderate.

În ajunul Zilei Naționale a Vinului, ne exprimăm sentimentele de demnitate, dârzenie și colegialitate între profesioniștii din ramura vitivinicolă, invităm fiecareconcetățean să fie mândru de patrimoniul vitivinicol al țării și să susțină producătorii autohtoni prin savurarea vinurilor produse în Republica Moldova. Adresăm cele mai respectuoase considerațiuni instituțiilor mass-media pentru un sprijin continuu al ramurii vitivinicole și Vinului Moldovei și orientate spre consolidarea și fortificarea acestei ramuri strategice ale economiei naționale.

Vinul Moldovei este creat de generații de vinificatori, în cele mai autentice crame și beciuri, este apreciat de consumatorii din est și din vest, se transmite prin legende și valori în care fiecare dintre noi ne regăsim.

Declarația susținută de membrii Consiliului de Coordonare al ONVV, reprezentanți ai sectorului privat, în componența precedentă (până la 20.09.2021) și în componența actuală.”

#Oficiul Național al Viei și Vinului #cristina frolov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul electronic cu bunuri și servicii comerciale în Republica Moldova a ajuns în 2024 la circa 8,93 miliarde de lei (aprox. 463,9 milioane de euro, fără TVA), în creștere cu 15% față de 2023. Cu toate acestea, vânzările online reprezintă doar 5,69% din cifra totală de afaceri a comerțului cu amănuntul, cel mai scăzut nivel de penetrare a e-commerce-ului din Europa, arată studiul „The E-Commerce Market in Moldova in 2025”, realizat la comanda AmCham Moldova, cu sprijinul Programului Innovate Moldova.

Potrivit raportului, vânzările online de bunuri au atins în 2024 valoarea de 5,417 miliarde de lei (281,4 milioane de euro, fără TVA), în creștere cu 15,4% față de anul precedent. Comerțul electronic cu servicii comerciale (bilete, telecom, asigurări, diverse servicii) a ajuns la 3,515 miliarde de lei (182,6 milioane de euro, fără TVA), ceea ce înseamnă un avans anual de 14,3%. În total, în 2024 au fost plasate aproximativ 4,1 milioane de comenzi online pentru bunuri și 4,7 milioane de comenzi pentru servicii.

Deși crește mai repede decât comerțul tradițional – care a avansat cu 12,8% la bunuri și 11,3% la servicii – comerțul online joacă încă un rol modest în economia de consum. În 2024, vânzările online au reprezentat circa 5,14% din piața bunurilor și 6,82% din piața serviciilor comerciale. Media combinată de 5,69% este semnificativ sub nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană și în regiunea Europei de Sud-Est, se precizează în studiu.

Cel mai mare segment al pieței de e-commerce pentru bunuri este categoria electrocasnice și electronice, care a generat 36,2% din valoarea totală a vânzărilor online de produse. Aproape jumătate din această sumă provine din vânzarea aparatelor electrocasnice mari, restul fiind împărțit între electronice de consum și electrocasnice mici. Segmentul este dominat de câteva hipermarketuri online și retaileri mari care operează atât online, cât și offline.

Printre cele mai dinamice segmente se numără livrările de mâncare și produse alimentare, cadourile și cosmeticele – creștere alimentată inclusiv de extinderea rapidă a platformelor de livrare precum Glovo și de dezvoltarea serviciilor de curierat și fulfilment ale Poștei Moldovei, Fan Courier Moldova și Nova Post. Vânzările online de mâncare gătită și produse alimentare au crescut cu peste 30% într-un singur an, ajungând la circa 514 milioane de lei.

În termeni de structură, aproximativ 20,3% din vânzările de cosmetice și 10,4% din vânzările de electronice se realizează deja online, în timp ce biletele de avion sunt comercializate practic integral prin canale digitale.

Unul dintre trăsăturile distinctive ale pieței moldovenești este preferința pentru plata la livrare – cu numerar sau cu cardul prin POS la curier. În 2024, circa 65% din valoarea vânzărilor online de bunuri a fost achitată la livrare, iar doar 11,9% prin plata online cu cardul, deși ponderea cardurilor a crescut față de 2023 (6,8%). Aproximativ 17–18% din cumpărături sunt finanțate prin sistemul „cumpără acum, plătește mai târziu” (BNPL), utilizat mai ales pentru electrocasnice, electronice, mobilă și alte produse cu valoare mai mare.

Studiul notează că preferința pentru plata la livrare este legată de încrederea scăzută în magazinele online și de lipsa unor sisteme moderne de gestiune a stocurilor: în lipsa actualizării în timp real, între 10% și 30% dintre comenzi sunt anulate pentru că produsul nu este de fapt disponibil. În aceste condiții, mulți consumatori preferă să verifice marfa la livrare sau în magazin și să plătească doar după ce se conving.

Comisioanele relativ ridicate ale procesatorilor de carduri – între 1,5% și 3% – reprezintă o altă frână pentru plățile online, în special la produsele cu marjă redusă. Noua platformă de plăți instant Mia, lansată în 2024, începe să își facă loc: în prima jumătate a anului 2025, plățile către companii prin link sau QR au depășit 100 de milioane de lei, iar Mia este estimată la 3–5% din plățile pentru bunuri în e-commerce, însă marile platforme încă nu au integrat masiv acest sistem.

Publicul de e-commerce din Republica Moldova este estimat la circa 640 de mii de persoane în martie 2025, dintre care aproximativ 450 de mii de consumatori urbani cu vârsta între 18 și 64 de ani fac cel puțin o achiziție online pe lună. Aceasta înseamnă o penetrare de aproximativ 30% a comerțului electronic în rândul populației adulte – printre cele mai reduse niveluri din Europa.

Studiul arată că, în 2024, un cumpărător online activ din Moldova a cheltuit, în medie, 1.660 de lei pe lună pe platforme locale și 1.900 de lei pe site-uri din străinătate – în total circa 3.500 de lei lunar pentru bunuri și servicii cumpărate online, în țară și peste hotare. În același timp, aproximativ 70% din populația adultă este practic exclusă de la comerțul electronic și, mai larg, de la economia digitală, în pofida faptului că infrastructura tehnică (internet, smartphone, carduri) este deja disponibilă.

Raportat la venituri și cheltuieli, un adult din Moldova a alocat, în medie, circa 11% din venit și 13% din cheltuieli lunare pentru cumpărături online în a doua jumătate a anului 2024.

Autorii studiului explică nivelul redus de penetrare printr-o serie de factori structurali. Moldova este o țară mică, cu o densitate mare de magazine fizice în Chișinău și în orașele mai mari, ceea ce face cumpărăturile offline foarte accesibile. În același timp, mulți retaileri online locali nu oferă prețuri mai mici, o gamă de produse semnificativ mai largă sau servicii suficient de diferite față de magazinele fizice.

În lipsa unui avantaj clar al comerțului online, o parte importantă a magazinelor virtuale ajung să funcționeze ca „showroom-uri digitale”: consumatorii intră pe site, compară produse și verifică stocurile, dar finalizează tranzacția în magazinul fizic sau la telefon.

Unul dintre cele mai spectaculoase rezultate ale studiului este faptul că, în prezent, valoarea totală a achizițiilor online efectuate de moldoveni pe platforme străine depășește piața internă de e-commerce. În 2024, deținătorii de carduri moldovenești au plătit aproximativ 530 de milioane de euro (10,2 miliarde de lei) pentru bunuri și servicii cumpărate pe site-uri și marketplace-uri din alte țări, plasând peste 21,7 milioane de comenzi.

Serviciile – în principal bilete de avion, autobuz și tren, cazare și abonamente digitale – au generat circa 81% din valoarea totală a plăților externe (aprox. 428 milioane de euro), iar bunurile fizice – restul de aproape 102 milioane de euro. Numărul comenzilor de produse tangibile importate prin e-commerce a ajuns la 6,7 milioane în 2024 și este în plină expansiune.

Creșterea explozivă este legată în mare parte de ofensiva comercială a marketplace-ului chinez Temu, care oferă prețuri foarte mici și livrare gratuită în Moldova. În anumite luni din 2024, Temu a livrat până la 600.000 de colete în țară, ajungând să dețină aproximativ 36% din numărul total de expedieri cross-border, cu circa 2,4 milioane de pachete într-un an. În același timp, platforma a atras sute de mii de noi utilizatori la cumpărături online în afara țării: audiența moldovenilor care comandă de pe site-uri externe a crescut de la circa 220.000 în prima jumătate a lui 2024 la aproape 360.000 în prima jumătate a lui 2025.

Regimul vamal actual (scutire de taxe și TVA pentru trimiteri de până la 150 de euro, o dată pe săptămână per persoană) face rentabile pentru consumatori achizițiile de îmbrăcăminte, încălțăminte și alte bunuri de valoare mică și medie de pe platforme din UE, SUA sau China. Pentru comercianții locali însă, această combinație de prețuri, promoții agresive și avantaje fiscale transformă comerțul online transfrontalier într-un risc major pentru magazinele tradiționale și pentru e-shopurile moldovenești, în special în segmentele fashion, piese auto și cosmetice.

Pentru următorii ani, studiul anticipează o creștere moderată a pieței interne de e-commerce – de ordinul a 7–9% anual în 2025 (fără efectul inflației) – în principal datorită schimbărilor generaționale și adoptării treptate a comportamentelor de cumpărare online. În lipsa unor proiecte majore noi sau a unor reforme instituționale semnificative, autorii nu se așteaptă la o „revoluție” digitală pe partea de ofertă.

Singura excepție notabilă ar putea fi apariția unui marketplace puternic cu acoperire națională, de tip eMag (România) sau Rozetka (Ucraina), capabil să negocieze prețuri mai mici cu distribuitorii, să atragă furnizori europeni și să ofere o gamă semnificativ mai largă de produse. Deocamdată, încercările anterioare de a construi astfel de platforme în Moldova au eșuat, iar lansarea unui marketplace regional rămâne un pariu costisitor pe o piață relativ mică.