„Demisie programată” la ONVV. Frolov: Am inițiat anchete pentru că favorizarea unora a ajuns la nivelul ilegalităților

Cristina Frolov a fost demisă din funcția de director al Oficiului Național al Viei și Vinului după ce, pe data de 16 septembrie, ministrul Agriculturii Viorel Gherciu a semnat ordinul prin care constată nulitatea unui ordin al predecesorului său (nr. 698p din 20 noiembrie 2020). Este vorba despre ordinul prin care Frolov a fost numită la șefia ONVV, o instituție publică pentru susținerea industriei viti-vinicole, scrie Mold-Street, care face referire și la un război din interiorul organizației.

Solicitată de Bani.md, Cristina Frolov a declarat că în cadrul Oficiului Național al Viei și Vinului, până la venirea ei, au fost favorizate unele companii în mod excesiv și, respectiv, altele au fost defavorizate. Pe marginea acestui fapt au fost pornite mai multe anchete și investigații interne, moment în care a devenit incomodă pentru unii.

Mold-Street: Demisie programată

Noul ministru Viorel Gherciu a anulat totodată şi procesele verbale din 12 noiembrie şi 17 noiembrie 2020 ale Comisiei de evaluare a candidaţilor la funcţia de director al ONVV, în partea admiterii la interviu şi declarării Cristinei Frolov învingătoare a concursului pentru această funcţie.

Frolov a fost, de asemenea, preavizată în privința încetării raporturilor de muncă, după expirarea termenului de o lună de la comunicarea ordinului din 16 septembrie.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii afirmă că nu este vorba de demiterea directorului, însă copia ordinului care se află la dispoziția Mold-Street.com nu lasă loc de interpretări.

Potrivit ordinului semnat, „studiile de masterat şi, respectiv, deţinerea diplomei de masterat reprezintă o condiţie obligatorie pentru ocuparea funcţiei de director al ONVV”.

De notat că lista documentelor este indicată în punctul 25 al Regulamentului cu privire organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director al ONVV. În consecinţă, Ministerul constată că Cristina Frolov a fost admisă cu încălcări ale cerinţelor la concurs.

Cristina Frolov: Voi contesta în instanță

Solicitată de Bani.md, pentru a se expune cu referire la situația creată, Cristina Frolov a declarat următoarele:

„În primul rând, vreau să spun că la modul general eu regret că din cauza unor zvonuri și minciuni promovate intens de către un grup de interese din domeniu, s-a ajuns la această situație.

În calitate de om responsabil și dedicat domeniului viei și vinului, în calitate de manager de nouă generație, vreau să-i anunț pe toți că toate amenințările, atacurile, speculațiile și manipulările realizate inclusiv din partea instituțiilor statului responsabile de domeniu, nu fac decât să mă ambiționeze și mai tare.

Din prima zi de la numirea în funcție, am lansat procesul de reformare și dezvoltare a ONVV ca o instituție modernă, transparentă și inclusivă, pentru că anterior doar câteva companii beneficiau și chiar profitau de suport. Mai mult, am inițiat câteva anchete și investigații interne în cadrul ONVV pentru că nivelul de favorizare a unora și limitarea altor producători a ajuns la nivelul ilegalităților. Aceste rapoarte le-am transmis organelor de urmărire penală.

Toate aceste acțiuni au condus spre asumarea de către precedentul director ONVV a rolului de coordonator al demiterii mele care, acționând într-un mod descalificant și chiar ilegal în anumite cazuri, a fost susținut anume de acest grup de interese.

Regret că Ministerul a fost atras, manipulat orbește și folosit în acest atac asupra mea, încercând să atenteze la demnitatea și integritatea mea profesională.

Eu înțeleg că unora le este frică de modernizare și transparență și că le era mai simplu să manipuleze instituția și Consiliul așa cum le era pe plac, dar acea perioadă s-a terminat.

Voi contesta în instanță toate aceste decizii, pentru că nedreptatea are picioare scurte.”

Cristina Frolov a fost prezentată în funcția de Director al Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) pe data de 23 noiembrie 2020. În urma concursului, desfășurat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Cristina Frolov a fost desemnată câștigătoare pentru postul de director al ONVV. Concursul a fost organizat după expirarea mandatului de patru ani, a fostului director al instituției, Gheorghe Arpentin.

Noul director al Oficiului devenise și membru al Consiliului Coordonator al ONVV, concomitent este și secretar al consiliului Asociației Producătorilor de Vinuri cu IGP Codru, președinte al Asociației Naționale pentru Turismul de intrare și de interior (ANTRIM) și a deținut până la acel moment funcția de manager general al SRL Castel „Mimi”.

Cristina Frolov a absolvit Academia de Economie din București în anul 2009, cu licență în economie și administrarea afacerilor și și-a început cariera în calitate de director de producție și marketing la Agrovin Bulboaca SA – afacere de familie.

După reorganizarea societății pe acțiuni, în aprilie 2014, Christina Frolov devine manager general la Castel Mimi. De asemenea, din februarie 2019 până în martie 2020, a fost vicepreședinte al Asociației Angajatorilor din Industria Turismului (APIT) și din ianuarie 2020 a devenit președinte al Asociației Naționale pentru Turismul de intrare și de interior (ANTRIM).

Christina Frolov vorbește patru limbi – română, rusă, engleză și franceză.

În cadrul ședinței de prezentare, ministrul Ion PERJU i-a urat mult succes în activitate noului director, menționând că marca țării ca producător de vinuri excelente trebuie promovată în continuare, la fel și cooperarea strânsă cu industria, Guvernul și partenerii de dezvoltare, inclusiv, transparența în procesul decizional.

Totodată, ministrul și-a exprimat aprecierea și i-a mulțumit fostului director, Gheorghe Arpentin, pentru contribuția enormă în promovarea sectorului vitivinicol și proiectele implementate în cei patru ani de mandat, subliniind că datorită programelor inovative pentru sectorul vitivinicol, țara noastră a devenit mult mai vizibilă la nivel internațional, în timp ce Vinul Moldovei a reușit acumuleze cel mai mare număr de medalii din istorie.

UPDATE:

Cu referire la anularea actelor administrative de numire în funcție a directorului Oficiului Național al Viei și Vinului, dar și a declarațiilor persoanei vizate de acestea, Consiliul de Coordonare al Oficiului Național al Viei și Vinului intervine cu unele precizări și clarificări :

„Oficiul Național al Viei și Vinului este o instituție care, conform atribuțiilor statutare, trebuie să implementezepoliticile statului în domeniul ramurii vitivinicole, în strictă corespundere cu legislația, în mod profesionist, apolitic, echidistant, transparent și constructiv, pentru a răspunde intereselor comune ale tuturor reprezentanților ramuriivitivinicole, în beneficiul țării, economiei naționale și societății. Oficiul a fost fondat în baza parteneriatuluipublic-privat, care se menține prin încrederea și susținerea parvenită din partea sectorului privat și al mediului de afaceri al ramurii vitivinicole, cei care contribuie financiar la formarea Fondului Viei și Vinului, gestionat de Oficiu și reprezintă sursa de finanțare a activităților acestuia.

În calitatea sa de organ colegial ierarhic superior al Oficiului, Consiliul de Coordonare este format din membrialeși de Asociațiile cu Indicație Geografică Protejată, precum și din reprezentanți ai autorităților centrale, dispune de atribuții de conducere și supraveghere a activității executivului ONVV, reprezintă o platformă de consolidare a opiniilor și viziunilor ramurii vitivinicole. Este de menționat că, membrii aleși, desemnați de sectorul privat în Consiliul de Coordonare al ONVV reprezintă viziuni și expun opiniile majorității sectorului privat din ramura vitivinicolă.

Prin vot unanim, Consiliul de Coordonare a avizat pozitiv și a susținut deciziile expuse în Ordinul 650p/16.09.2021 al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dar și temeiurile care au stat la baza emiterii acestuia.

Declarațiile expuse de doamna Cristina Frolov, ca urmare a recepției ordinului vizat, sunt regretabile, manipuleazăopinia publică prin acuzații nefondate, nu corespund realităților constatate de Consiliu și de ramura vitivinicolăpe parcursul ultimelor 11 luni de activitate și sunt lipsite de bună credință. Din acest considerent, membrii Consiliului vor evita implicarea în polemici publice.

Ramura vitivinicolă este unită și consolidată de o viziune comună, univocă, orientată spre readucerea Oficiului Național al Viei și Vinului pe făgașul activității profesioniste, lipsite de conflicte de interese și răzbunări personale, cu programe eficiente și de impact pentru fiecare afacere din ramură: mică, mijlocie, sau mare, implementate de o echipă executivă reprezentativă și credibilă tuturor contribuabililor Fondului Viei și Vinului, pentru țară și promovare în continuare a brandului de țară „Vinul Moldovei – O Legendă Vie”. Membrii Consiliului de Coordonare al ONVV, în colaborare și parteneriat cu autoritățile și cu partenerii de dezvoltare, vor realiza atribuțiile legale, pentru atingerea acestor deziderate.

În ajunul Zilei Naționale a Vinului, ne exprimăm sentimentele de demnitate, dârzenie și colegialitate între profesioniștii din ramura vitivinicolă, invităm fiecareconcetățean să fie mândru de patrimoniul vitivinicol al țării și să susțină producătorii autohtoni prin savurarea vinurilor produse în Republica Moldova. Adresăm cele mai respectuoase considerațiuni instituțiilor mass-media pentru un sprijin continuu al ramurii vitivinicole și Vinului Moldovei și orientate spre consolidarea și fortificarea acestei ramuri strategice ale economiei naționale.

Vinul Moldovei este creat de generații de vinificatori, în cele mai autentice crame și beciuri, este apreciat de consumatorii din est și din vest, se transmite prin legende și valori în care fiecare dintre noi ne regăsim.

Declarația susținută de membrii Consiliului de Coordonare al ONVV, reprezentanți ai sectorului privat, în componența precedentă (până la 20.09.2021) și în componența actuală.”

#Oficiul Național al Viei și Vinului #cristina frolov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.