Demisionarul Boris Johnson este dorit premier la Kiev. Ucrainenii au inițiat o petiție către președintele Zelenski

27 Iul. 2022, 11:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iul. 2022, 11:06 // Actual //  bani.md

Cetățenii ucraineni l-ar dori premier la Kiev pe Boris Johnson, prim-ministrul demisionar al Marii Britanii. În acest sens au inițiat o petiție în care solicită autorităților să-i acorde cetățenia. Boris Johnson a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei, în războiul cu Rusia. Și cu toate că și-a pierdut popularitatea în țara sa, el se bucură de foarte multă apreciere între ucraineni.

O petiție inițiată în Ucraina, prin care se cere acordarea cetățeniei ucrainene și a funcției de premier lui Boris Johnson a strâns peste 2.500 de semnături. S-a întâmplat în doar câteva ore de la momentul lansării, fapt ce confirmă popularitatea de care se bucură Boris Johnson în această țară.

Cetățenii ucraineni l-ar dori pe prim-ministrul demisionar al Marii Britanii la conducerea țării lor, conform acestei petiții. Aceasta este o recunoaștere pentru ajutorul material, constând în echipamente militare și muniție de război pe care Marea Britanie l-a acordat Ucrainei. Încă de la începutul invaziei ruse, din 24 februarie, Boris Johnson s-a poziționat ferm în susținerea Kievului și a condamnat războiul declanșat de Vladimir Putin.

De-a lungul vremii, pe când mai era premier, el a făcut mai multe vizite la Kiev, afișându-se cu președintele Volodimir Zelenski printre ruinele provocate de bombardamentele rusești.

Ultima vizită a lui Boris Johnson la Kiev a fost cu puțin timp înainte de a-și pierde funcția. La jumătatea lunii iunie, el a mers la Kiev și s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, oferind ajutorul Londrei pentru antrenarea a 10.000 de soldați ucraineni la fiecare 120 de zile, după cum relata  The Guardian.

În ciuda faptului că și-a pierdut popularitatea în Marea Britanie motiv pentru care a fost nevoit să demisioneze, Boris Johnson este foarte iubit în Ucraina. Iar acest lucru se datorează sprijinului pe care l-a acordat acestei țări în lupta împotriva Rusiei. Drept urmare, nu este de mirare că ucrainenii au lansat o astfel de petiție, după cum relatează agenția de presă Reuters.

Petiția este adresată președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și enumeră punctele forte ale lui Boris Johnson. Cele mai importante dintre acestea sunt „sprijinul mondial pentru Boris Johnson, o poziție clară împotriva invaziei militare a Ucrainei, înțelepciune în domeniile politic, financiar și juridic”.

Pe de altă parte, autorii petiției recunosc faptul că o implementare a acestor prevederi ar duce la o încălcare a Constituției de la Kiev. Acest lucru face ca cererea semnatarilor să aibă un sens simbolic, fiind un mesaj de susținere pentru Johnson. Președintele Volodimir Zelenski nu a menționat încă nimic despre noua petiție, dar va fi obligat să răspundă oficial dacă aceasta va primi 25.000 de semnături.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!