Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare a devenit membru al prestigioasei organizații europene ECSDA

Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU) a devenit membru cu drepturi depline al Asociației Europene a Depozitarilor Centrali (ECSDA) – o prestigioasă organizație internațională a celor mai importanți actori pe piața transferurilor de instrumente financiare.

Cu această ocazie, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, menționează că obținerea de către Depozitarul Central Unic a calității de membru al ECSDA este o apreciere a eforturilor BNM din ultimii ani și a rezultatelor înregistrate în domeniul decontării valorilor mobiliare.

„BNM și-a propus să dezvolte o infrastructură financiară solidă, care va susține și va stimula investițiile. În anii precedenți am creat Depozitarul Central Unic și am fortificat capacitățile acestuia. Grație acestor activități, orice transfer de instrumente financiare în interiorul țării, fie că este vorba de valori mobiliare de stat, acțiuni sau alte instrumente, se efectuează în condiții de siguranță”, afirmă Octavian Armașu.

La rândul său, Alexandru Savva, director al DCU, precizează: „În următorii ani ne propunem să devenim parte a pieței internaționale de capital. Este un obiectiv ambițios și complex, dar necesar, dacă dorim să majorăm volumul investițiilor din afara țării. Prezența în ECSDA este un pas important în această direcție. Ea ne permite să preluăm standarde tehnice și mecanisme de risk management, aplicate la efectuarea transferurilor de instrumente financiare între jucători din diferite state. Va fi un semnal important pentru investitorii străini că piața moldovenească este sigură pentru investiții”.

ECSDA a fost fondată în 1997 la Madrid și are în prezent 41 de membri – depozitari centrali din Austria, Belgia, Danemarca, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, România, țările baltice și alte state. Este o arenă destinată depozitarilor europeni pentru a face schimb de standarde profesionale, know-how și bune practici în domeniul decontărilor de instrumente financiare. Aderarea Depozitarului Central Unic la ECSDA este una dintre recomandările experților Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” în cadrul unei foi de parcurs pentru integrarea pieței locale în piața de capital internațională.

#depozitar #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.