Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare a devenit membru al prestigioasei organizații europene ECSDA

Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU) a devenit membru cu drepturi depline al Asociației Europene a Depozitarilor Centrali (ECSDA) – o prestigioasă organizație internațională a celor mai importanți actori pe piața transferurilor de instrumente financiare.

Cu această ocazie, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, menționează că obținerea de către Depozitarul Central Unic a calității de membru al ECSDA este o apreciere a eforturilor BNM din ultimii ani și a rezultatelor înregistrate în domeniul decontării valorilor mobiliare.

„BNM și-a propus să dezvolte o infrastructură financiară solidă, care va susține și va stimula investițiile. În anii precedenți am creat Depozitarul Central Unic și am fortificat capacitățile acestuia. Grație acestor activități, orice transfer de instrumente financiare în interiorul țării, fie că este vorba de valori mobiliare de stat, acțiuni sau alte instrumente, se efectuează în condiții de siguranță”, afirmă Octavian Armașu.

La rândul său, Alexandru Savva, director al DCU, precizează: „În următorii ani ne propunem să devenim parte a pieței internaționale de capital. Este un obiectiv ambițios și complex, dar necesar, dacă dorim să majorăm volumul investițiilor din afara țării. Prezența în ECSDA este un pas important în această direcție. Ea ne permite să preluăm standarde tehnice și mecanisme de risk management, aplicate la efectuarea transferurilor de instrumente financiare între jucători din diferite state. Va fi un semnal important pentru investitorii străini că piața moldovenească este sigură pentru investiții”.

ECSDA a fost fondată în 1997 la Madrid și are în prezent 41 de membri – depozitari centrali din Austria, Belgia, Danemarca, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, România, țările baltice și alte state. Este o arenă destinată depozitarilor europeni pentru a face schimb de standarde profesionale, know-how și bune practici în domeniul decontărilor de instrumente financiare. Aderarea Depozitarului Central Unic la ECSDA este una dintre recomandările experților Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” în cadrul unei foi de parcurs pentru integrarea pieței locale în piața de capital internațională.

#depozitar #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata natalității din Republica Moldova a coborât în 2025 la 9,02 nașteri la mia de locuitori, marcând un declin de 1,87% față de 2024 și confirmând tendința accentuată de scădere demografică din ultimii ani. Datele fac parte din setul istoric „Moldova Birth Rate (1950–2025)”, arată datele macrotrends.net.

După un recul abrupt în 2024 (9,19‰, minus 14,54% față de 2023), anul 2025 aduce o nouă diminuare și consolidează unul dintre cele mai joase niveluri de natalitate din istoria modernă a țării. Singura ușoară revenire a fost consemnată în 2023 (10,76‰, +1,99%), însă aceasta nu a schimbat traiectoria descendentă pe termen mediu.

Prin comparație, media mondială este de 17,13‰, de aproape două ori mai mare decât nivelul Moldovei. Regiunile cu cea mai mare natalitate rămân Africa Subsahariană (32,82‰) și Africa (30,91‰), în timp ce America de Nord înregistrează 11,82‰, încă peste nivelul Moldovei.

În clasamentul global pe țări, Moldova se află în zona inferioară, alături de state europene cu declin demografic pronunțat: România: 9,20‰, Ucraina: 8,46‰, Italia: 7,02‰, Franța: 10,81‰ și Germania: 9,27‰. La polul opus, cele mai ridicate rate ale natalității sunt înregistrate în Niger (43,43‰), Somalia (40,29‰) și Ciad (38,91‰).

Rata brută a natalității, care indică numărul de nașteri vii la 1.000 de locuitori, este un indicator-cheie al sporului natural al populației. În cazul Moldovei, nivelul actual al natalității, combinat cu mortalitatea ridicată și migrația externă, sugerează un declin structural al populației, cu efecte directe asupra pieței muncii, sistemului de pensii și sustenabilității bugetare.

Tendința din perioada 1950–2025 arată clar că Republica Moldova se îndepărtează tot mai mult de pragul de înlocuire a generațiilor, intrând în aceeași categorie demografică cu state precum Italia, Japonia sau Coreea de Sud, unde scăderea populației a devenit deja o problemă strategică națională.