Deputatul Marian deschide calea pentru „colonizarea” țării cu turbine

Un proiect de lege menit să accelereze producția de energie verde în Republica Moldova va fi propus Parlamentului, conform unei postări recente a deputatului Radu Marian. Inițiativa vizează permiterea construcției pe terenuri agricole a instalațiilor eoliene, a celor de biogaz și a sistemelor de stocare a energiei în baterii.

„Această modificare va debloca imediat câteva proiecte importante și va duce la o creștere accelerată a producției de energie verde în țara noastră”, susține deputatul. Principala barieră identificată de investitori în dezvoltarea turbinelor eoliene este procesul anevoios de schimbare a destinației terenurilor agricole, care consumă timp și resurse. Proiectul de lege propus va elimina această piedică, permițând un ritm mai alert de instalare a capacităților eoliene.

Un precedent pentru această inițiativă este legea din 2021, care permite instalarea panourilor solare pe terenuri agricole. Aceasta a dus la o creștere de opt ori a producției de energie regenerabilă din surse solare. Ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie al țării a crescut de la 3% în 2020 la peste 20% în 2024.

„Vrem să replicăm acest succes și pentru energia eoliană”, a subliniat Radu Marian. Energia eoliană are un avantaj semnificativ față de cea solară, deoarece poate genera electricitate atât pe timp de noapte, cât și iarna.

Pe lângă turbinele eoliene, proiectul de lege permite construcția instalațiilor de biogaz și a sistemelor de stocare a energiei pe terenuri agricole. Aceste măsuri ar putea contribui semnificativ la securitatea energetică a țării, la reducerea facturilor la energie și la un mediu mai curat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turbine #eoliene

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.