Deputatul Marian deschide calea pentru „colonizarea” țării cu turbine

Un proiect de lege menit să accelereze producția de energie verde în Republica Moldova va fi propus Parlamentului, conform unei postări recente a deputatului Radu Marian. Inițiativa vizează permiterea construcției pe terenuri agricole a instalațiilor eoliene, a celor de biogaz și a sistemelor de stocare a energiei în baterii.

„Această modificare va debloca imediat câteva proiecte importante și va duce la o creștere accelerată a producției de energie verde în țara noastră”, susține deputatul. Principala barieră identificată de investitori în dezvoltarea turbinelor eoliene este procesul anevoios de schimbare a destinației terenurilor agricole, care consumă timp și resurse. Proiectul de lege propus va elimina această piedică, permițând un ritm mai alert de instalare a capacităților eoliene.

Un precedent pentru această inițiativă este legea din 2021, care permite instalarea panourilor solare pe terenuri agricole. Aceasta a dus la o creștere de opt ori a producției de energie regenerabilă din surse solare. Ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie al țării a crescut de la 3% în 2020 la peste 20% în 2024.

„Vrem să replicăm acest succes și pentru energia eoliană”, a subliniat Radu Marian. Energia eoliană are un avantaj semnificativ față de cea solară, deoarece poate genera electricitate atât pe timp de noapte, cât și iarna.

Pe lângă turbinele eoliene, proiectul de lege permite construcția instalațiilor de biogaz și a sistemelor de stocare a energiei pe terenuri agricole. Aceste măsuri ar putea contribui semnificativ la securitatea energetică a țării, la reducerea facturilor la energie și la un mediu mai curat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turbine #eoliene

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.