Deputatul Marian deschide calea pentru „colonizarea” țării cu turbine

Un proiect de lege menit să accelereze producția de energie verde în Republica Moldova va fi propus Parlamentului, conform unei postări recente a deputatului Radu Marian. Inițiativa vizează permiterea construcției pe terenuri agricole a instalațiilor eoliene, a celor de biogaz și a sistemelor de stocare a energiei în baterii.

„Această modificare va debloca imediat câteva proiecte importante și va duce la o creștere accelerată a producției de energie verde în țara noastră”, susține deputatul. Principala barieră identificată de investitori în dezvoltarea turbinelor eoliene este procesul anevoios de schimbare a destinației terenurilor agricole, care consumă timp și resurse. Proiectul de lege propus va elimina această piedică, permițând un ritm mai alert de instalare a capacităților eoliene.

Un precedent pentru această inițiativă este legea din 2021, care permite instalarea panourilor solare pe terenuri agricole. Aceasta a dus la o creștere de opt ori a producției de energie regenerabilă din surse solare. Ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie al țării a crescut de la 3% în 2020 la peste 20% în 2024.

„Vrem să replicăm acest succes și pentru energia eoliană”, a subliniat Radu Marian. Energia eoliană are un avantaj semnificativ față de cea solară, deoarece poate genera electricitate atât pe timp de noapte, cât și iarna.

Pe lângă turbinele eoliene, proiectul de lege permite construcția instalațiilor de biogaz și a sistemelor de stocare a energiei pe terenuri agricole. Aceste măsuri ar putea contribui semnificativ la securitatea energetică a țării, la reducerea facturilor la energie și la un mediu mai curat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turbine #eoliene

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.