Deputatul Marian deschide calea pentru „colonizarea” țării cu turbine

Un proiect de lege menit să accelereze producția de energie verde în Republica Moldova va fi propus Parlamentului, conform unei postări recente a deputatului Radu Marian. Inițiativa vizează permiterea construcției pe terenuri agricole a instalațiilor eoliene, a celor de biogaz și a sistemelor de stocare a energiei în baterii.

„Această modificare va debloca imediat câteva proiecte importante și va duce la o creștere accelerată a producției de energie verde în țara noastră”, susține deputatul. Principala barieră identificată de investitori în dezvoltarea turbinelor eoliene este procesul anevoios de schimbare a destinației terenurilor agricole, care consumă timp și resurse. Proiectul de lege propus va elimina această piedică, permițând un ritm mai alert de instalare a capacităților eoliene.

Un precedent pentru această inițiativă este legea din 2021, care permite instalarea panourilor solare pe terenuri agricole. Aceasta a dus la o creștere de opt ori a producției de energie regenerabilă din surse solare. Ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie al țării a crescut de la 3% în 2020 la peste 20% în 2024.

„Vrem să replicăm acest succes și pentru energia eoliană”, a subliniat Radu Marian. Energia eoliană are un avantaj semnificativ față de cea solară, deoarece poate genera electricitate atât pe timp de noapte, cât și iarna.

Pe lângă turbinele eoliene, proiectul de lege permite construcția instalațiilor de biogaz și a sistemelor de stocare a energiei pe terenuri agricole. Aceste măsuri ar putea contribui semnificativ la securitatea energetică a țării, la reducerea facturilor la energie și la un mediu mai curat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turbine #eoliene

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.