Deputatul Marian deschide calea pentru „colonizarea” țării cu turbine

Un proiect de lege menit să accelereze producția de energie verde în Republica Moldova va fi propus Parlamentului, conform unei postări recente a deputatului Radu Marian. Inițiativa vizează permiterea construcției pe terenuri agricole a instalațiilor eoliene, a celor de biogaz și a sistemelor de stocare a energiei în baterii.

„Această modificare va debloca imediat câteva proiecte importante și va duce la o creștere accelerată a producției de energie verde în țara noastră”, susține deputatul. Principala barieră identificată de investitori în dezvoltarea turbinelor eoliene este procesul anevoios de schimbare a destinației terenurilor agricole, care consumă timp și resurse. Proiectul de lege propus va elimina această piedică, permițând un ritm mai alert de instalare a capacităților eoliene.

Un precedent pentru această inițiativă este legea din 2021, care permite instalarea panourilor solare pe terenuri agricole. Aceasta a dus la o creștere de opt ori a producției de energie regenerabilă din surse solare. Ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie al țării a crescut de la 3% în 2020 la peste 20% în 2024.

„Vrem să replicăm acest succes și pentru energia eoliană”, a subliniat Radu Marian. Energia eoliană are un avantaj semnificativ față de cea solară, deoarece poate genera electricitate atât pe timp de noapte, cât și iarna.

Pe lângă turbinele eoliene, proiectul de lege permite construcția instalațiilor de biogaz și a sistemelor de stocare a energiei pe terenuri agricole. Aceste măsuri ar putea contribui semnificativ la securitatea energetică a țării, la reducerea facturilor la energie și la un mediu mai curat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turbine #eoliene

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.