Dezastru ecologic în Marea Neagră! 5.000 de tone de păcură rămân pe fundul mării, după scufundarea a două petroliere

Dimensiunile dezastrului ecologic provocat de scufundarea a două petroliere în Strâmtoarea Kerci sunt mult mai mari decât au declarat inițial autoritățile ruse. Pe fundul Mării Negre au rămas aproximativ 5.000 de tone de păcură, descrisă drept „o masă gelatinoasă care nu se deplasează nicăieri”, a declarat sâmbătă guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev.

Potrivit Ministerului Transporturilor din Rusia, pe 2 ianuarie s-a anunțat că în mare au ajuns circa 2.400 de tone de păcură dintr-un total de 9.200 de tone transportate de petrolierele Volgoneft-239 și Volgoneft-212. Lucrările de curățare au început imediat după incidentul din 15 decembrie, însă progresul este lent. Până în prezent, doar din zonele de coastă ale orașelor Anapa și Temriuk au fost îndepărtate 155.000 de tone de nisip contaminat cu păcură. Alte 43.500 de tone de sol contaminat au fost colectate în Crimeea, unde au fost curățate și 19.100 m² de apă, comparativ cu 38.700 m² în regiunea Kuban. Scafandrii implicați în operațiuni au raportat că ies din apă complet acoperiți de păcură.

Pe 10 ianuarie, o inspecție a epavei navei Volgoneft-239, eșuată pe fundul mării, a dezvăluit o nouă scurgere, care s-a întins pe o suprafață de 2.800 m². Poluarea a fost semnalată pe coastele din Ialta, Kerci, Eupatoria, în districtele Sak, Cernomorskoe și Lenin din Crimeea, dar și pe insula Tuzla. În plus, păcura a ajuns și pe malurile Mării Azov, în apropiere de Berdiansk, în regiunea Zaporojie, unde porțiunea contaminată se întinde pe 14,5 km.

Deși situația a devenit critică, autoritățile ruse au format un comandament central pentru gestionarea dezastrului abia pe 12 ianuarie, după ce președintele Vladimir Putin și-a exprimat nemulțumirea cu privire la lipsa de măsuri eficiente pentru minimizarea pagubelor. Ministrul Situațiilor de Urgență, Alexandr Kurenkov, s-a deplasat personal la Anapa pentru a coordona operațiunile. Totuși, Kremlinul a ezitat să declare stare de urgență la nivel federal, optând inițial pentru trimiterea unor echipe suplimentare ale ministerului.

Între timp, președintele Comitetului de Investigații din Rusia, Alexandr Bastrîkin, a ordonat deschiderea unui dosar penal pentru „neglijența în gestionarea consecințelor dezastrului”. Potrivit acestuia, curățarea păcurii de pe linia de coastă a fost realizată aproape exclusiv de voluntari, fără echipamente specializate sau un sistem organizat de eliminare a deșeurilor. Cine va fi tras la răspundere rămâne, însă, neclar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezastru #Marea Neagră #Petroliere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.