Dezastru ecologic în Marea Neagră! 5.000 de tone de păcură rămân pe fundul mării, după scufundarea a două petroliere

12 Ian. 2025, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Ian. 2025, 17:44 // Actual //  Ursu Victor

Dimensiunile dezastrului ecologic provocat de scufundarea a două petroliere în Strâmtoarea Kerci sunt mult mai mari decât au declarat inițial autoritățile ruse. Pe fundul Mării Negre au rămas aproximativ 5.000 de tone de păcură, descrisă drept „o masă gelatinoasă care nu se deplasează nicăieri”, a declarat sâmbătă guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev.

Potrivit Ministerului Transporturilor din Rusia, pe 2 ianuarie s-a anunțat că în mare au ajuns circa 2.400 de tone de păcură dintr-un total de 9.200 de tone transportate de petrolierele Volgoneft-239 și Volgoneft-212. Lucrările de curățare au început imediat după incidentul din 15 decembrie, însă progresul este lent. Până în prezent, doar din zonele de coastă ale orașelor Anapa și Temriuk au fost îndepărtate 155.000 de tone de nisip contaminat cu păcură. Alte 43.500 de tone de sol contaminat au fost colectate în Crimeea, unde au fost curățate și 19.100 m² de apă, comparativ cu 38.700 m² în regiunea Kuban. Scafandrii implicați în operațiuni au raportat că ies din apă complet acoperiți de păcură.

Pe 10 ianuarie, o inspecție a epavei navei Volgoneft-239, eșuată pe fundul mării, a dezvăluit o nouă scurgere, care s-a întins pe o suprafață de 2.800 m². Poluarea a fost semnalată pe coastele din Ialta, Kerci, Eupatoria, în districtele Sak, Cernomorskoe și Lenin din Crimeea, dar și pe insula Tuzla. În plus, păcura a ajuns și pe malurile Mării Azov, în apropiere de Berdiansk, în regiunea Zaporojie, unde porțiunea contaminată se întinde pe 14,5 km.

Deși situația a devenit critică, autoritățile ruse au format un comandament central pentru gestionarea dezastrului abia pe 12 ianuarie, după ce președintele Vladimir Putin și-a exprimat nemulțumirea cu privire la lipsa de măsuri eficiente pentru minimizarea pagubelor. Ministrul Situațiilor de Urgență, Alexandr Kurenkov, s-a deplasat personal la Anapa pentru a coordona operațiunile. Totuși, Kremlinul a ezitat să declare stare de urgență la nivel federal, optând inițial pentru trimiterea unor echipe suplimentare ale ministerului.

Între timp, președintele Comitetului de Investigații din Rusia, Alexandr Bastrîkin, a ordonat deschiderea unui dosar penal pentru „neglijența în gestionarea consecințelor dezastrului”. Potrivit acestuia, curățarea păcurii de pe linia de coastă a fost realizată aproape exclusiv de voluntari, fără echipamente specializate sau un sistem organizat de eliminare a deșeurilor. Cine va fi tras la răspundere rămâne, însă, neclar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2026, 17:24 // Actual //  bani.md

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.