Dezastru ecologic în Marea Neagră! 5.000 de tone de păcură rămân pe fundul mării, după scufundarea a două petroliere

Dimensiunile dezastrului ecologic provocat de scufundarea a două petroliere în Strâmtoarea Kerci sunt mult mai mari decât au declarat inițial autoritățile ruse. Pe fundul Mării Negre au rămas aproximativ 5.000 de tone de păcură, descrisă drept „o masă gelatinoasă care nu se deplasează nicăieri”, a declarat sâmbătă guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev.

Potrivit Ministerului Transporturilor din Rusia, pe 2 ianuarie s-a anunțat că în mare au ajuns circa 2.400 de tone de păcură dintr-un total de 9.200 de tone transportate de petrolierele Volgoneft-239 și Volgoneft-212. Lucrările de curățare au început imediat după incidentul din 15 decembrie, însă progresul este lent. Până în prezent, doar din zonele de coastă ale orașelor Anapa și Temriuk au fost îndepărtate 155.000 de tone de nisip contaminat cu păcură. Alte 43.500 de tone de sol contaminat au fost colectate în Crimeea, unde au fost curățate și 19.100 m² de apă, comparativ cu 38.700 m² în regiunea Kuban. Scafandrii implicați în operațiuni au raportat că ies din apă complet acoperiți de păcură.

Pe 10 ianuarie, o inspecție a epavei navei Volgoneft-239, eșuată pe fundul mării, a dezvăluit o nouă scurgere, care s-a întins pe o suprafață de 2.800 m². Poluarea a fost semnalată pe coastele din Ialta, Kerci, Eupatoria, în districtele Sak, Cernomorskoe și Lenin din Crimeea, dar și pe insula Tuzla. În plus, păcura a ajuns și pe malurile Mării Azov, în apropiere de Berdiansk, în regiunea Zaporojie, unde porțiunea contaminată se întinde pe 14,5 km.

Deși situația a devenit critică, autoritățile ruse au format un comandament central pentru gestionarea dezastrului abia pe 12 ianuarie, după ce președintele Vladimir Putin și-a exprimat nemulțumirea cu privire la lipsa de măsuri eficiente pentru minimizarea pagubelor. Ministrul Situațiilor de Urgență, Alexandr Kurenkov, s-a deplasat personal la Anapa pentru a coordona operațiunile. Totuși, Kremlinul a ezitat să declare stare de urgență la nivel federal, optând inițial pentru trimiterea unor echipe suplimentare ale ministerului.

Între timp, președintele Comitetului de Investigații din Rusia, Alexandr Bastrîkin, a ordonat deschiderea unui dosar penal pentru „neglijența în gestionarea consecințelor dezastrului”. Potrivit acestuia, curățarea păcurii de pe linia de coastă a fost realizată aproape exclusiv de voluntari, fără echipamente specializate sau un sistem organizat de eliminare a deșeurilor. Cine va fi tras la răspundere rămâne, însă, neclar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezastru #Marea Neagră #Petroliere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.