Dezastru în cifre! Veniturile la bugetul țării, în scădere dramatică

În primele cinci luni ale anului 2024, încasările veniturilor la bugetul de stat au fost sub nivelul așteptărilor. În aceste circumstanțe, scenariul revizuit al bugetului de stat pentru anul 2024 prevede o diminuare a veniturilor bugetare cu 801,5 milioane de lei, o majorare a cheltuielilor bugetare cu 386,3 milioane de lei și o creștere a deficitului bugetar cu 1,1 miliarde de lei, se arată în prognoza revizuită a Ministerului Finanțelor.

Încasările din impozite și taxe se propun a fi diminuate cu 904 milioane de lei (sau 1,5%) față de sumele aprobate inițial pentru anul 2024, ajungând la 60,2 miliarde de lei.

Principalele diminuări intervin la încasările din:

– Impozitul pe venitul persoanelor juridice cu 650 milioane de lei, ca rezultat al aplicării cotei de impozitare de 0% asupra veniturilor nedistribuite sub formă de dividende ale întreprinderilor mici și mijlocii pentru profitul perioadei fiscale 2023.
– TVA la mărfurile importate cu 1,1 milirade de lei, urmare a diminuării importurilor cu 6,6% în primele trei luni ale anului 2024 comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În schimb, majorări sunt propuse la următoarele tipuri de impozite și taxe:

– Impozitul pe venitul persoanelor fizice cu 105 milioane de lei, din contul creșterii salariului mediu lunar brut cu 14,7% în trimestrul I față de perioada similară a anului precedent.
– TVA la mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova cu 185 milioane de lei, reieșind din creșterea consumului privat și din mersul executării încasărilor în primele cinci luni ale anului curent.
– Accizele la mărfurile importate cu 503 milioane de lei, ca urmare a creșterii numărului de mijloace de transport importate (+31,8%) și a volumului de produse din tutun importate (+40%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #buget #incasari #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.