Dezbină și cucerește: Cum a pierdut Republica Moldova războiul cu corupția. Coasta de Fildeș ne suflă în ceafă

În 2021, Republica Moldova a înregistrat un scor al indicelui percepției corupției (IPC) de 36 puncte, fiind pe locul 105 din 180 ţări (pentru comparaţie, în 2020, Moldova, cu un scor de 34 puncte, a fost pe locul 115 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Ecuador (36), Coasta de Fildeş (36), Panama (36), Peru (36) şi Albania (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 45 puncte, Estonia (74), Lituania (61), Letonia (59), potrivit raportului Tranparency International.

În urma alegerilor parlamentare din iulie 2021, Republica Moldova s-a debarasat de etichetă de stat capturat. Partidul politic pro-european care a promis să combată cu vehemenţă corupţia a obţinut majoritatea în Parlament.

Preşedintele pro-european şi Guvernul Republicii Moldova (atât preşedintele, cât şi premierul fiind femei) au suscitat optimismul în rândul populaţiei şi speranţele că participanţii la schema de spălare a banilor în valoare de 22 de miliarde USD şi fraudă bancară de 1 miliard USD vor fi deferiţi justiţiei, iar banii – recuperaţi.

Guvernul a venit cu o serie de iniţiative legislative ce ţin de reformarea organelor anticorupţie şi a sectorului justiţiei din Republica Moldova, care trebuie încă dezbătute cu atenţie cu societatea şi experţii. Pentru a menţine imaginea pozitivă şi încrederea publicului, guvernanţii vor trebui să demonstreze capacitatea de a depolitiza organele anticorupţie şi de a reforma cu adevărat sistemul de justiţie din ţară.

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, dar și cu un grad înalt al corupției a fost mult timp un centru pentru spălarea banilor din Rusia. Dar la sfârșitul anului 2020 a ales-o ca președinte pe Maia Sandu, o luptătoare împotriva corupției, iar în 2021 a încredințat partidului ei controlul în Parlament, arată The Economist.

#indice #coruptie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile vor menține strategia de reducere a plăților în numerar și de stimulare a tranzacțiilor electronice, a declarat deputatul Radu Marian, care a subliniat că actualele plafoane nu vor fi majorate.

Începând cu 1 aprilie 2025, în Republica Moldova, achiziția imobilelor în numerar (cash) între persoane fizice este limitată la un plafon maxim de 80.000 de euro sau echivalentul în lei la cursul Băncii Naționale. Suma care depășește această limită trebuie achitată prin transfer bancar.

Potrivit parlamentarului, Republica Moldova urmează o direcție similară cu cea a Uniunii Europene, care a stabilit recent limitarea plăților în numerar la 10.000 de euro pentru orice tip de tranzacție.

„Noi menținem în continuare abordarea și strategia de a încuraja plățile fără numerar”, a afirmat Marian.

În Moldova, restricțiile vizează deocamdată doar tranzacțiile imobiliare și cele pentru automobile, unde plafonul este de 60.000 de euro. Deputatul consideră că măsura este benefică pe termen lung pentru economie, buget și cetățeni, întrucât plățile electronice sunt mai sigure și mai rapide.

Marian a recunoscut însă că unii cetățeni întâmpină dificultăți la depunerea numerarului în bănci. În acest sens, autoritățile au adoptat mai multe măsuri de simplificare, inclusiv declarații pe proprie răspundere, posibilitatea efectuării tranzacțiilor în euro între persoane fizice în Republica Moldova și reducerea semnificativă a comisioanelor pentru transferurile interne.

Deputatul a menționat și beneficiile aderării la zona unică de plăți în euro (SEPA), care permite transferuri către Moldova cu comisioane minime, de doar câțiva euro.

„Fac apel către cetățenii care întâmpină dificultăți la depunerea numerarului să se adreseze autorităților sau Băncii Naționale a Moldovei, deoarece știm că există situații în care unele bănci dau dovadă de exces de zel”, a spus Marian.

În același timp, el a reiterat poziția fermă a autorităților împotriva majorării plafonului actual. „Cred că trebuie, treptat, să renunțăm la practica de a veni cu sute de mii de euro în sacoșe atunci când cumpărăm apartamente. Nu este o practică specifică unei societăți moderne și civilizate”, a conchis deputatul.