Dezbină și cucerește: Cum a pierdut Republica Moldova războiul cu corupția. Coasta de Fildeș ne suflă în ceafă

În 2021, Republica Moldova a înregistrat un scor al indicelui percepției corupției (IPC) de 36 puncte, fiind pe locul 105 din 180 ţări (pentru comparaţie, în 2020, Moldova, cu un scor de 34 puncte, a fost pe locul 115 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Ecuador (36), Coasta de Fildeş (36), Panama (36), Peru (36) şi Albania (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 45 puncte, Estonia (74), Lituania (61), Letonia (59), potrivit raportului Tranparency International.

În urma alegerilor parlamentare din iulie 2021, Republica Moldova s-a debarasat de etichetă de stat capturat. Partidul politic pro-european care a promis să combată cu vehemenţă corupţia a obţinut majoritatea în Parlament.

Preşedintele pro-european şi Guvernul Republicii Moldova (atât preşedintele, cât şi premierul fiind femei) au suscitat optimismul în rândul populaţiei şi speranţele că participanţii la schema de spălare a banilor în valoare de 22 de miliarde USD şi fraudă bancară de 1 miliard USD vor fi deferiţi justiţiei, iar banii – recuperaţi.

Guvernul a venit cu o serie de iniţiative legislative ce ţin de reformarea organelor anticorupţie şi a sectorului justiţiei din Republica Moldova, care trebuie încă dezbătute cu atenţie cu societatea şi experţii. Pentru a menţine imaginea pozitivă şi încrederea publicului, guvernanţii vor trebui să demonstreze capacitatea de a depolitiza organele anticorupţie şi de a reforma cu adevărat sistemul de justiţie din ţară.

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, dar și cu un grad înalt al corupției a fost mult timp un centru pentru spălarea banilor din Rusia. Dar la sfârșitul anului 2020 a ales-o ca președinte pe Maia Sandu, o luptătoare împotriva corupției, iar în 2021 a încredințat partidului ei controlul în Parlament, arată The Economist.

#indice #coruptie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața florii-soarelui traversează în februarie 2026 o perioadă de maximă tensiune, marcată de deficit global de stocuri, dar și de prime semne de răcire a cererii regionale, ceea ce sugerează că actualele prețuri atractive pentru fermierii din Republica Moldova s-ar putea plafona în următoarele săptămâni, arată analiza economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, producția globală de semințe de floarea-soarelui este în scădere cu aproximativ 1%, iar stocurile de ulei au coborât la un minim istoric. Acest dezechilibru a menținut cotația uleiului de floarea-soarelui în jurul valorii de 1.540 de dolari pe tonă, chiar și în contextul ieftinirii petrolului Brent, marcând o decuplare rară a pieței uleiurilor vegetale de sectorul energetic.

Pe plan regional însă, principalul motor al scumpirilor din ultima lună a fost decizia Turciei de a permite importul a un milion de tone de semințe fără taxe vamale. Măsura a generat o explozie temporară de cerere, care a împins prețul mediu în Republica Moldova la aproximativ 10,95 lei/kg, cu vârfuri de peste 11,30 lei/kg în zona portului Giurgiulești.

Analiza arată că acest impuls începe deja să se epuizeze. Procesatorii turci au acoperit o parte importantă din necesarul de materie primă, iar începutul lunii februarie indică o temperare a ofertelor de cumpărare. Istoric, după satisfacerea cererii marilor cumpărători regionali, piața intră de regulă într-o fază de corecție.

În aceste condiții, există riscul ca referința de la Constanța, care a depășit recent 630 USD/tonă, să alunece spre zona de 570 USD/tonă în lipsa unor noi factori de susținere. Pe termen mai lung, în scenariul unor condiții climatice normale pentru noua recoltă, prețurile ar putea reveni în intervalul de 430–450 USD/tonă, ceea ce crește presiunea asupra fermierilor care aleg să păstreze stocuri mari în așteptarea unor noi creșteri.

Un alt factor de risc vine din piața globală. Argentina se pregătește să livreze volume importante, iar India — cel mai mare cumpărător mondial — devine tot mai reticentă la achiziții la prețuri de vârf, orientându-se către alternative mai ieftine precum uleiul de palmier sau cel de soia. În acest context, corelațiile internaționale și costurile de finanțare transformă stocarea semințelor într-o strategie tot mai riscantă.

Iurie Rija recomandă fermierilor moldoveni o abordare prudentă și o strategie de vânzare etapizată. Valorificarea treptată a producției până la jumătatea lunii martie ar permite protejarea marjelor de profit în fața unei posibile corecții descendente. Deși eventuale reveniri după Paște nu sunt excluse, expertul subliniază că disciplina comercială din prezent este esențială pentru menținerea lichidității fermelor.

Opinia este împărtășită și de experți regionali, inclusiv Cezar Gheorghe, care consideră că piața oferă în prezent ferestre favorabile de ieșire înainte ca balanța cerere–ofertă să se reechilibreze la niveluri mai joase. Într-un context de marje de procesare comprimate și riscuri logistice persistente în bazinul Mării Negre, transformarea stocurilor de floarea-soarelui în numerar rămâne, potrivit analizei, cea mai sigură strategie pentru această primăvară.