Dezbină și cucerește: Cum a pierdut Republica Moldova războiul cu corupția. Coasta de Fildeș ne suflă în ceafă

În 2021, Republica Moldova a înregistrat un scor al indicelui percepției corupției (IPC) de 36 puncte, fiind pe locul 105 din 180 ţări (pentru comparaţie, în 2020, Moldova, cu un scor de 34 puncte, a fost pe locul 115 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Ecuador (36), Coasta de Fildeş (36), Panama (36), Peru (36) şi Albania (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 45 puncte, Estonia (74), Lituania (61), Letonia (59), potrivit raportului Tranparency International.

În urma alegerilor parlamentare din iulie 2021, Republica Moldova s-a debarasat de etichetă de stat capturat. Partidul politic pro-european care a promis să combată cu vehemenţă corupţia a obţinut majoritatea în Parlament.

Preşedintele pro-european şi Guvernul Republicii Moldova (atât preşedintele, cât şi premierul fiind femei) au suscitat optimismul în rândul populaţiei şi speranţele că participanţii la schema de spălare a banilor în valoare de 22 de miliarde USD şi fraudă bancară de 1 miliard USD vor fi deferiţi justiţiei, iar banii – recuperaţi.

Guvernul a venit cu o serie de iniţiative legislative ce ţin de reformarea organelor anticorupţie şi a sectorului justiţiei din Republica Moldova, care trebuie încă dezbătute cu atenţie cu societatea şi experţii. Pentru a menţine imaginea pozitivă şi încrederea publicului, guvernanţii vor trebui să demonstreze capacitatea de a depolitiza organele anticorupţie şi de a reforma cu adevărat sistemul de justiţie din ţară.

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, dar și cu un grad înalt al corupției a fost mult timp un centru pentru spălarea banilor din Rusia. Dar la sfârșitul anului 2020 a ales-o ca președinte pe Maia Sandu, o luptătoare împotriva corupției, iar în 2021 a încredințat partidului ei controlul în Parlament, arată The Economist.

#indice #coruptie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre statele cu cel mai accentuat declin demografic din țările BERD, potrivit noului Transition Report 2025-26, publicat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Documentul arată că Moldova, alături de Bosnia și Herțegovina și Georgia, „a pierdut aproximativ 30% din populație din 1990 încoace, aproape exclusiv din cauza emigrării”.

Raportul descrie o transformare demografică accelerată în Europa emergentă, unde populațiile îmbătrânite și forța de muncă în scădere afectează direct perspectivele de creștere. BERD avertizează că „îmbătrânirea și scăderea populației vor reduce creșterea PIB-ului per capita cu aproximativ 0,36 puncte procentuale anual între 2024 și 2050” în economiile din regiune, categorie în care se află și Republica Moldova.

Declinul demografic este accentuat de scăderea fertilității, un fenomen generalizat în spațiul BERD. Raportul evidențiază că „fertilitatea a scăzut în toate țările BERD, iar multe economii sunt acum la sau sub rata de înlocuire de 2,1 copii per femeie”, iar Moldova nu face excepție, înregistrează aceleași tendințe structurale negative.

În ceea ce privește politicile de susținere a familiilor, BERD arată că statele din Europa emergentă, inclusiv Moldova, au introdus o gamă largă de măsuri pronataliste, dar impactul lor rămâne modest. Documentul notează că aceste politici variază de la indemnizații la servicii de îngrijire a copiilor, însă „efectele benefice ale transferurilor în numerar asupra natalității sunt în mare parte tranzitorii”.

Raportul analizează și calitatea integrării economice a statelor din regiune. Moldova înregistrează un scor semnificativ mai ridicat decât media în domeniul energetic, unde BERD remarcă „o deviație pozitivă de 2,3 puncte față de scorul general de integrare”, indicând progrese peste nivelul general al economiei naționale în acest sector.

BERD subliniază că declinul demografic este o problemă structurală care va influența economia, piața muncii și politicile publice ale Republicii Moldova în următoarele decenii. „Demografia nu este destin, însă răspunsurile politice trebuie formulate timpuriu”, transmite instituția în concluziile raportului.

BERD este o instituţie financiară internaţională care promovează dezvoltarea sectorului privat şi a iniţiativelor antreprenoriale în 36 de ţări de pe trei continente. Acţionariatul băncii este compus din 73 de ţări, UE şi BEI.