Dezbină și cucerește: Cum a pierdut Republica Moldova războiul cu corupția. Coasta de Fildeș ne suflă în ceafă

În 2021, Republica Moldova a înregistrat un scor al indicelui percepției corupției (IPC) de 36 puncte, fiind pe locul 105 din 180 ţări (pentru comparaţie, în 2020, Moldova, cu un scor de 34 puncte, a fost pe locul 115 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Ecuador (36), Coasta de Fildeş (36), Panama (36), Peru (36) şi Albania (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 45 puncte, Estonia (74), Lituania (61), Letonia (59), potrivit raportului Tranparency International.

În urma alegerilor parlamentare din iulie 2021, Republica Moldova s-a debarasat de etichetă de stat capturat. Partidul politic pro-european care a promis să combată cu vehemenţă corupţia a obţinut majoritatea în Parlament.

Preşedintele pro-european şi Guvernul Republicii Moldova (atât preşedintele, cât şi premierul fiind femei) au suscitat optimismul în rândul populaţiei şi speranţele că participanţii la schema de spălare a banilor în valoare de 22 de miliarde USD şi fraudă bancară de 1 miliard USD vor fi deferiţi justiţiei, iar banii – recuperaţi.

Guvernul a venit cu o serie de iniţiative legislative ce ţin de reformarea organelor anticorupţie şi a sectorului justiţiei din Republica Moldova, care trebuie încă dezbătute cu atenţie cu societatea şi experţii. Pentru a menţine imaginea pozitivă şi încrederea publicului, guvernanţii vor trebui să demonstreze capacitatea de a depolitiza organele anticorupţie şi de a reforma cu adevărat sistemul de justiţie din ţară.

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, dar și cu un grad înalt al corupției a fost mult timp un centru pentru spălarea banilor din Rusia. Dar la sfârșitul anului 2020 a ales-o ca președinte pe Maia Sandu, o luptătoare împotriva corupției, iar în 2021 a încredințat partidului ei controlul în Parlament, arată The Economist.

#indice #coruptie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rafinăria NIS de la Pančevo urmează să își reia activitatea în jurul datei de 16 ianuarie, după ce primul transport de țiței destinat companiei petroliere sârbe a ajuns, marți, în sistemul croat de conducte JANAF, la aproape 100 de zile de la întreruperea livrărilor. Informația a fost confirmată de ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, citată de CEE Energy News.

Potrivit oficialului sârb, livrările de țiței vor continua pe parcursul acestei săptămâni, iar primele volume de motorină produse la rafinăria din Pančevo ar urma să fie puse pe piață în jurul datelor de 26–27 ianuarie. După primele 85.000 de tone de petrol livrate, autoritățile se așteaptă ca săptămâna viitoare să mai sosească încă 35.000–45.000 de tone, la care se adaugă stocurile existente din producția internă, estimate la aproximativ 120.000 de tone. Aceste cantități ar urma să asigure funcționarea rafinăriei inclusiv după data de 23 ianuarie.

Ministrul a precizat că sunt în desfășurare discuții între Gazprom Neft și MOL privind achiziția participației rusești în cadrul NIS, negocieri la care participă și statul sârb. Totodată, Serbia își exprimă interesul de a proteja această infrastructură energetică strategică și nu exclude posibilitatea majorării participației sale în companie.

În paralel, autoritățile de la Belgrad așteaptă ca OFAC să prelungească din nou licența de operare a NIS. Potrivit Dubravkăi Đedović Handanović, pentru această prelungire, partea americană ar urma să analizeze bazele contractuale ale tranzacției, iar după finalizarea primelor negocieri dintre MOL și Gazprom Neft va fi solicitată oficial extinderea licenței până la încheierea acordurilor finale.