Dezbină și cucerește: Cum a pierdut Republica Moldova războiul cu corupția. Coasta de Fildeș ne suflă în ceafă

În 2021, Republica Moldova a înregistrat un scor al indicelui percepției corupției (IPC) de 36 puncte, fiind pe locul 105 din 180 ţări (pentru comparaţie, în 2020, Moldova, cu un scor de 34 puncte, a fost pe locul 115 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Ecuador (36), Coasta de Fildeş (36), Panama (36), Peru (36) şi Albania (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 45 puncte, Estonia (74), Lituania (61), Letonia (59), potrivit raportului Tranparency International.

În urma alegerilor parlamentare din iulie 2021, Republica Moldova s-a debarasat de etichetă de stat capturat. Partidul politic pro-european care a promis să combată cu vehemenţă corupţia a obţinut majoritatea în Parlament.

Preşedintele pro-european şi Guvernul Republicii Moldova (atât preşedintele, cât şi premierul fiind femei) au suscitat optimismul în rândul populaţiei şi speranţele că participanţii la schema de spălare a banilor în valoare de 22 de miliarde USD şi fraudă bancară de 1 miliard USD vor fi deferiţi justiţiei, iar banii – recuperaţi.

Guvernul a venit cu o serie de iniţiative legislative ce ţin de reformarea organelor anticorupţie şi a sectorului justiţiei din Republica Moldova, care trebuie încă dezbătute cu atenţie cu societatea şi experţii. Pentru a menţine imaginea pozitivă şi încrederea publicului, guvernanţii vor trebui să demonstreze capacitatea de a depolitiza organele anticorupţie şi de a reforma cu adevărat sistemul de justiţie din ţară.

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, dar și cu un grad înalt al corupției a fost mult timp un centru pentru spălarea banilor din Rusia. Dar la sfârșitul anului 2020 a ales-o ca președinte pe Maia Sandu, o luptătoare împotriva corupției, iar în 2021 a încredințat partidului ei controlul în Parlament, arată The Economist.

#indice #coruptie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, afirmă că eventualele contracte semnate cu operatorul economic vizat în ancheta CNA privind presupuse delapidări în cadrul programului „Satul European” vor putea fi reziliate doar în baza unei hotărâri judecătorești definitive. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Oficialul a fost întrebat despre situația companiei care, deși este investigată, ar avea deja contracte în derulare în valoare de aproximativ 83 de milioane de lei în cadrul programului.

Bolea a explicat că, potrivit legislației achizițiilor publice, autoritățile nu pot rezilia unilateral contractele doar în baza suspiciunilor.

„În dependență de decizia care va fi luată de către CNA și transmisă în judecată, iar în baza hotărârii de judecată, dacă se va constata că este vinovat și că a avut loc delapidare sau fraudă, atunci aceste contracte vor fi reziliate”, a declarat ministrul.

El a precizat că includerea unei companii pe lista agenților economici de rea-credință („lista neagră”) se face, de asemenea, doar în baza unei decizii de judecată care confirmă neîndeplinirea obligațiilor sau executarea necalitativă a lucrărilor.

„Atâta timp cât nu există o hotărâre de judecată, dacă dai la liber arbitru unui inspector din teren, se poate crea o altă formă de corupție. De aceea, legea prevede ca procesul să treacă obligatoriu prin instanță”, a subliniat Bolea.

Întrebat dacă firma ar putea continua lucrările ani de zile până la o decizie definitivă, ministrul a reiterat că autoritățile sunt obligate să respecte cadrul legal, iar eventualele rezilieri pot fi contestate în instanță.

La începutul săptămânii, Centrul Național Anticorupție și Procuratura municipiului Bălți au anunțat acțiuni ample într-o cauză penală ce vizează fapte de corupție și delapidarea fondurilor naționale și externe destinate proiectelor de infrastructură.

Ofițerii CNA și procurorii au efectuat percheziții în mai multe primării din centrul, nordul și sudul țării, precum și la sediul unui operator economic. Cinci persoane au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit anchetei, administratorul și ingineri ai companiei ar fi oferit bani membrilor comisiilor de recepție — inclusiv angajați ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, diriginți de șantier, proiectanți și primari — pentru a nu consemna neconformitățile la lucrările de apeduct și canalizare finanțate prin Programul național de dezvoltare locală „Satul European” 2024–2028 (ediția II).

Lucrările vizate ar fi fost executate în localități din raioanele Soroca, Edineț, Glodeni, Sîngerei, Strășeni, Șoldănești, Căușeni și Taraclia. Ancheta este în desfășurare.