Dezbină și cucerește: Cum a pierdut Republica Moldova războiul cu corupția. Coasta de Fildeș ne suflă în ceafă

În 2021, Republica Moldova a înregistrat un scor al indicelui percepției corupției (IPC) de 36 puncte, fiind pe locul 105 din 180 ţări (pentru comparaţie, în 2020, Moldova, cu un scor de 34 puncte, a fost pe locul 115 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Ecuador (36), Coasta de Fildeş (36), Panama (36), Peru (36) şi Albania (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 45 puncte, Estonia (74), Lituania (61), Letonia (59), potrivit raportului Tranparency International.

În urma alegerilor parlamentare din iulie 2021, Republica Moldova s-a debarasat de etichetă de stat capturat. Partidul politic pro-european care a promis să combată cu vehemenţă corupţia a obţinut majoritatea în Parlament.

Preşedintele pro-european şi Guvernul Republicii Moldova (atât preşedintele, cât şi premierul fiind femei) au suscitat optimismul în rândul populaţiei şi speranţele că participanţii la schema de spălare a banilor în valoare de 22 de miliarde USD şi fraudă bancară de 1 miliard USD vor fi deferiţi justiţiei, iar banii – recuperaţi.

Guvernul a venit cu o serie de iniţiative legislative ce ţin de reformarea organelor anticorupţie şi a sectorului justiţiei din Republica Moldova, care trebuie încă dezbătute cu atenţie cu societatea şi experţii. Pentru a menţine imaginea pozitivă şi încrederea publicului, guvernanţii vor trebui să demonstreze capacitatea de a depolitiza organele anticorupţie şi de a reforma cu adevărat sistemul de justiţie din ţară.

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, dar și cu un grad înalt al corupției a fost mult timp un centru pentru spălarea banilor din Rusia. Dar la sfârșitul anului 2020 a ales-o ca președinte pe Maia Sandu, o luptătoare împotriva corupției, iar în 2021 a încredințat partidului ei controlul în Parlament, arată The Economist.

#indice #coruptie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parchetul European (EPPO) a anunțat desfășurarea cea mai mare operațiune de acest tip din istoria Uniunii Europene, după ce în portul Pireu din Grecia – controlat de compania chineză de stat COSCO – au fost confiscate 2.435 de containere cu mărfuri provenite din China.

Potrivit Politico, containerele conțineau în special biciclete electrice, textile și încălțăminte, iar bunurile erau introduse sistematic în UE de mai bine de opt ani, cu scopul de a evita plata taxelor antidumping și a TVA-ului. Prejudiciul total este estimat la circa 800 milioane de euro – dintre care 350 milioane pierderi la taxe vamale și 450 milioane din TVA neachitat.

Din total, aproximativ 500 de containere erau destinate importului de biciclete electrice, dintre care 360 nu au fost declarate deloc. În practică, doar 10–15% din conținut era declarat oficial, ceea ce permitea subevaluarea mărfurilor și evitarea plății taxelor integrale. Numai în cazul acestor biciclete, pierderile bugetului UE depășesc 37,5 milioane de euro.

EPPO a formulat acuzații împotriva a șase persoane – printre care doi funcționari ai vămii grecești, acuzați de falsificări repetate de documente, și patru brokeri vamali, suspectați că au facilitat schema prin certificate false.

Operațiunea, denumită „Calypso”, a expus o rețea infracțională organizată, controlată în principal de cetățeni chinezi, implicată nu doar în contrabandă, ci și în spălare de bani cu transferul fondurilor către China.

„Regulile s-au schimbat. Nu mai există porturi sigure pentru contrabandă în Europa”, a declarat procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, subliniind că supravegherea va fi extinsă și cooperarea internațională întărită.

Mărfurile confiscate sunt în prezent supuse verificărilor, iar valoarea lor de piață este estimată la 250 milioane de euro. EPPO consideră că volumul de muncă pentru autoritățile vamale din Pireu este fără precedent.