Dezbină și cucerește: Cum a pierdut Republica Moldova războiul cu corupția. Coasta de Fildeș ne suflă în ceafă

În 2021, Republica Moldova a înregistrat un scor al indicelui percepției corupției (IPC) de 36 puncte, fiind pe locul 105 din 180 ţări (pentru comparaţie, în 2020, Moldova, cu un scor de 34 puncte, a fost pe locul 115 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Ecuador (36), Coasta de Fildeş (36), Panama (36), Peru (36) şi Albania (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 45 puncte, Estonia (74), Lituania (61), Letonia (59), potrivit raportului Tranparency International.

În urma alegerilor parlamentare din iulie 2021, Republica Moldova s-a debarasat de etichetă de stat capturat. Partidul politic pro-european care a promis să combată cu vehemenţă corupţia a obţinut majoritatea în Parlament.

Preşedintele pro-european şi Guvernul Republicii Moldova (atât preşedintele, cât şi premierul fiind femei) au suscitat optimismul în rândul populaţiei şi speranţele că participanţii la schema de spălare a banilor în valoare de 22 de miliarde USD şi fraudă bancară de 1 miliard USD vor fi deferiţi justiţiei, iar banii – recuperaţi.

Guvernul a venit cu o serie de iniţiative legislative ce ţin de reformarea organelor anticorupţie şi a sectorului justiţiei din Republica Moldova, care trebuie încă dezbătute cu atenţie cu societatea şi experţii. Pentru a menţine imaginea pozitivă şi încrederea publicului, guvernanţii vor trebui să demonstreze capacitatea de a depolitiza organele anticorupţie şi de a reforma cu adevărat sistemul de justiţie din ţară.

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, dar și cu un grad înalt al corupției a fost mult timp un centru pentru spălarea banilor din Rusia. Dar la sfârșitul anului 2020 a ales-o ca președinte pe Maia Sandu, o luptătoare împotriva corupției, iar în 2021 a încredințat partidului ei controlul în Parlament, arată The Economist.

#indice #coruptie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2026 a fost aprobat cu un deficit de 385 milioane de lei, în pofida majorării semnificative a veniturilor și a contribuțiilor plătite de cetățeni. Potrivit legii votate în lectura a doua, fondurile AOAM vor totaliza 18,83 miliarde lei la venituri, în timp ce cheltuielile ajung la 19,22 miliarde lei, diferența urmând să fie acoperită din rezervele acumulate anterior

În timp ce Guvernul vorbește despre „investiții în sănătate”, documentul arată că prima de asigurare medicală în sumă fixă rămâne la 12.636 lei pe an, deși valoarea legală calculată ar fi trebuit să ajungă la aproape 18.800 lei, diferența fiind acoperită prin derogări politice și artificii bugetare

Mai mult, îngrijirile medicale comunitare și la domiciliu sunt tăiate drastic: alocările scad cu peste 100 milioane lei față de anul precedent, fondurile fiind redirecționate spre alte subprograme, inclusiv pentru centre de sănătate mintală și servicii paraclinice

Practic, pacienții cronici, vârstnicii și persoanele imobilizate vor primi mai puțin sprijin exact acolo unde sistemul este deja la limită.

În paralel, cheltuielile administrative ale sistemului AOAM depășesc 132 milioane de lei, iar odată cu schimbarea statutului CNAM, statul garantează că niciun salariu din instituție nu va scădea, chiar dacă veniturile nu acoperă cheltuielile totale

Deși aproape 40% din bugetul sănătății provine din transferuri de la bugetul de stat, sistemul intră în 2026 pe deficit, cu promisiuni de reforme și investiții, dar fără o soluție clară pentru sustenabilitate financiară pe termen mediu.