Dezbină și cucerește: Cum a pierdut Republica Moldova războiul cu corupția. Coasta de Fildeș ne suflă în ceafă

În 2021, Republica Moldova a înregistrat un scor al indicelui percepției corupției (IPC) de 36 puncte, fiind pe locul 105 din 180 ţări (pentru comparaţie, în 2020, Moldova, cu un scor de 34 puncte, a fost pe locul 115 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Ecuador (36), Coasta de Fildeş (36), Panama (36), Peru (36) şi Albania (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 45 puncte, Estonia (74), Lituania (61), Letonia (59), potrivit raportului Tranparency International.

În urma alegerilor parlamentare din iulie 2021, Republica Moldova s-a debarasat de etichetă de stat capturat. Partidul politic pro-european care a promis să combată cu vehemenţă corupţia a obţinut majoritatea în Parlament.

Preşedintele pro-european şi Guvernul Republicii Moldova (atât preşedintele, cât şi premierul fiind femei) au suscitat optimismul în rândul populaţiei şi speranţele că participanţii la schema de spălare a banilor în valoare de 22 de miliarde USD şi fraudă bancară de 1 miliard USD vor fi deferiţi justiţiei, iar banii – recuperaţi.

Guvernul a venit cu o serie de iniţiative legislative ce ţin de reformarea organelor anticorupţie şi a sectorului justiţiei din Republica Moldova, care trebuie încă dezbătute cu atenţie cu societatea şi experţii. Pentru a menţine imaginea pozitivă şi încrederea publicului, guvernanţii vor trebui să demonstreze capacitatea de a depolitiza organele anticorupţie şi de a reforma cu adevărat sistemul de justiţie din ţară.

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, dar și cu un grad înalt al corupției a fost mult timp un centru pentru spălarea banilor din Rusia. Dar la sfârșitul anului 2020 a ales-o ca președinte pe Maia Sandu, o luptătoare împotriva corupției, iar în 2021 a încredințat partidului ei controlul în Parlament, arată The Economist.

#indice #coruptie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova