Dezvăluirea lui Grosu: 40 de mii de transnistreni își câștigă pâinea pe malul drept

Aproximativ 40 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene traversează zilnic Nistrul pentru a merge la muncă pe malul drept, unde sunt angajați în companii private, instituții publice și alte organizații din Republica Moldova, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES.

Potrivit șefului Legislativului, aceste cifre demonstrează că între cele două maluri ale Nistrului există deja o interdependență economică puternică, iar procesul de reintegrare trebuie construit și prin apropierea economică și administrativă.

„Aproximativ 40 de mii de locuitori din stânga Nistrului traversează zilnic pe malul drept pentru a merge la muncă. Ei lucrează în companii private, în instituții publice și în alte organizații din Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a adăugat că locuitorii regiunii transnistrene utilizează tot mai frecvent și serviciile oferite de statul Republica Moldova, de la sistemul medical și serviciile Agenției Servicii Publice până la alte prestații sociale.

Potrivit acestuia, instituțiile statului procesează anual aproximativ 280 de mii de solicitări venite din regiunea transnistreană, ceea ce confirmă nivelul ridicat de interacțiune dintre cele două maluri.

În opinia lui Grosu, reintegrarea Republicii Moldova nu trebuie privită exclusiv prin prisma dimensiunii politice, ci și prin cea economică.

„Această convergență trebuie realizată treptat, prin aplicarea acelorași reguli economice și fiscale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Am început deja cu anumite categorii de produse, precum tutunul, alcoolul și alte mărfuri supuse accizelor, iar acest proces trebuie continuat pas cu pas”, a afirmat președintele Parlamentului.

Igor Grosu a mai subliniat că atât malul drept, cât și regiunea transnistreană se confruntă cu aceeași provocare demografică, însă în stânga Nistrului declinul populației este și mai accentuat, ceea ce face și mai importantă consolidarea legăturilor economice dintre cele două maluri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.