Dezvăluirea zilei! Bolea a explicat cum se înfruptau din comisioane grase cei care exportau fructe în Rusia

Republica Moldova nu are intenția de a renunța la piața Federației Ruse, potrivit declarației ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. În prezent 53 de companii au dreptul să exporte fructe și legume pe piața rusească după embargoul din 15 august impus de autoritatea fitosanitară Rosselhoznadzor.

„Nu este miza de a renunța la piața din Federația Rusă, dar noi nu recunoaștem niciun fel de liste și cerem să se ajungă la aceiași abordare ca și în comerțul cu UE. Cerem ca Rosselhoznadzor să publice o listă clară de norme, reguli, pe care trebuie le îndeplinească cei care-și livrează produsele în Rusia”, a punctat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea în cadrul emisiunii Rezoomat de Rlive.

Ministrul a explicat de ce unii agenții economici enunță anumite impedimente din partea autorităilor în a-și livra produsele în Rusia. „Este un fals și explic de ce. Ei vor să treacă la regimul de business cum era până în anul 2021 pe liste de agenți economici, când toate exporturile de fructe și legume să făceau prin intermediul lor și evident încasau comisioane. Or, anumiți politicieni din Republica Moldova mai și lobau lai nivel înalt acest lucru”

„Nu recunoaștem astfel de liste, ANSA a început să funcționeze și garantează securitatea alimentară și are cea mai serioasă abordare cu diferiți parteneri internaționali. (…) Dacă o companie ar dreptul să exporte, ANSA merge și verifică cantitatea și calitatea produselor, de aceea unii agenți economici își manifestă nemulțumirea”, a conchis Vladimir Bolea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.