Dezvăluirile șefului ANSA, despre angajații demiși: Li s-a propus funcții în alte raioane

Directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Radu Musteață, a dezvăluit că doar 23% dintre angajații instituției au trecut testele de integritate ale Centrului Național Anticorupție în 2021. Această declarație vine în contextul unor reforme și schimbări de management în cadrul ANSA.

Potrivit lui Musteață, în timpul reformării instituției, s-a constatat că mai mulți specialiști din cadrul ANSA aveau probleme de integritate și legături dubioase. Ca urmare, unui număr de angajați li s-a propus transferul în alte raioane. Cu toate acestea, persoanele vizate au refuzat și au plecat din sistem.

În ciuda faptului că instanța i-a restabilit pe acești angajați, funcțiile lor nu mai existau în cadrul instituției reformate. Chiar dacă li s-au oferit alte funcții la ANSA, aceștia au refuzat oferta.

Pe lângă acest aspect, Musteață a subliniat că medicii veterinari care efectuau controale în piețe au fost excluși de la ANSA din cauza presupuselor lor cereri de mită de la micii comercianți și producătorii autohtoni. Conform directorului ANSA, Centrul Național Anticorupție a confirmat aceste presupuneri.

ANSA a implementat mai multe măsuri pentru a preveni corupția și pentru a facilita transparența. De exemplu, instituția eliberează toate actele online, iar proprietarii de afaceri pot solicita și primi actele necesare în mod electronic, reducând astfel riscurile de corupție.

În plus, Musteață a menționat că ANSA a aplicat amenzi cu două milioane de lei mai mult în 2023 și a subliniat eforturile instituției de a retrage produsele nesigure de pe rafturi și de a returna produsele de origine animală la frontieră.

Aceste declarații vin în contextul unor nemulțumiri și scandaluri legate de instituție, iar transparența și integritatea rămân priorități pentru ANSA în asigurarea siguranței alimentare în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.