Digitalizarea este motorul de transformare a instituțiilor financiare! Ce practici trebuie să adopte băncile

26 Apr. 2022, 12:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
26 Apr. 2022, 12:00 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Tehnologiile inovatoare pot ajuta substanțial instituțiile financiare să efectueze operațiuni și să presteze clienților servicii eficiente și de calitate. De asemenea, viitorul domeniului financiar-bancar este direct influențat de implementarea practicilor axate pe digitalizare. Acestea, dar și tendințele digitale de dezvoltare din domeniul financiar au fost principalele subiecte de discuții ale Conferinței „Transformarea Digitală pentru instituțiile financiare”. Evenimentul a fost organizat de Fintech Moldova, cu susținerea maib și Mastercard și suportul USAID și a Suediei, în cadrul proiectului Tekwill. Partenerii conferinței au fost companiile DAAC Digital și QOOBISS.

Ștefan Nistor, coordonator Fintech Moldova: „Evenimentul a încercat să contopească industriile tech și de finanțe, în mod special industria bancară. Încercăm să aducem jucătorii mari ai industriei financiare și să-i introducem cu jucătorii din industria tech. Avem 80 de participanți din sectorul financiar-bancar, mai avem participanți din sectorul de micro-finanțare și din IT. Principalele subiecte sunt digitalizarea care facilitează relațiile cu clienții și cum digitalizarea facilitează operațiunile în cadrul băncilor și creșterea numărului de afaceri și dezvoltarea business-ului bancar.”

Sistemul bancar din Republica Moldova a demarat în ultimii ani un proces amplu de automatizare a instituțiilor, fapt care le-a permis optimizarea proceselor operaționale, servicii moderne pentru clienți și creștere pe piață. În cadrul procesului de digitalizare a activităților bancare, posibilitatea de a găsi și implementa soluții digitale au dus la cercetarea profundă a clienților și necesitățile acestora, dar și promovarea eficientă a produselor și serviciilor. În rezultat, instituțiile financiare sunt tot mai interesate de a investi în tehnologii și digitalizare.

Giorgi Shagidze, CEO, maib: „Viitorul este în domeniul financiar, în fintech, în digital – în ceea ce se „gătește” și se inventează de către companiile din fintech. Desigur și noi trebuie să ne asigurăm că ne adaptăm și clientul este în centrul atenției. Iar asta se poate întâmpla, doar cu ajutorul inovațiilor și ajutându-i pe ceilalți. Aici este locul unde găsești talente, unde găsești idei bune și oameni cu care să faci un parteneriat.”

Iurie Iurcu, Șef al Departamentului de Marketing și Gestiunea Produselor, OTP Bank: „Experința altor operatori și altor provideri care virează astfel de servicii și le prezintă la așa evenimente pentru noi este foarte importantă, în primul rând pentru a crea strategia de lucru în continuare și a dezvolta aceste produse.”

În cadrul conferinței, au fost abordate subiecte legate de dezvoltarea antreprenorială în Republica Moldova. Ecosistemul de antreprenoriat din țară are nevoie de condiții bune pentru a se dezvolta și înființa startupuri, iar motivația tinerilor de a-și investi cunoștințele și energia pentru a contribui la dezvoltarea domeniului fintech începe de la oferirea unui spațiu potrivit unde să-și dezvolte abilitățile tech și cele antreprenoriale.

Natalia Muntean, Director al Departamentului Retail, VictoriaBank: „Am confirmat cât de importantă este tehnologia pentru a dezvolta servicii bancare foarte bune, care să satisfacă nevoile curente ale clienților din sfera bancară. Astfel de evenimente sunt necesare ca să facem schimb de idei ce țin de trendurile actuale, de produsele pe care noi intenționăm să le promovăm, să facem cunoștințe cu noi vectori care să ne ajute să aducem aceste servicii într-un format cât mai bun pentru clienții noștri.”

La conferință au participat experți din țară și de peste hotare, cu experiență vastă de muncă în domeniul financiar bancar, expertiză tehnologică și cunoștințe în industria financiară. În cadrul panelurilor de discuții au fost abordate și subiecte ce vizează viitorul băncilor prin digitalizare, dar și aspecte care se referă la cei patru piloni de transformare tehnologică în domeniul bancar: Open Banking, eKYC, PHYgital Experience, Data Science.

Alexandru Rizea, CTO, compania QOOBIS România: „Venim cu o soluție de identificare la distanță a potențialilor clienți. Astfel de evenimente sunt foarte importante pentru piața financiară. Ne dă posibilitatea să aflăm despre noi soluții, noi oportunități, să cunoaștem oameni, să vedem cum putem să adoptăm noile soluții, să le punem în companiile noastre și să le monetizăm.”

Andrei Buzgan, CEO, compania Credius: „Cunosc piața financiară din Republica Moldova. Din acest motiv am venit aici, pentru că trebuie să fim prezenți și să împărtășim succesul nostru și în celelalte zone.”

Evenimentul a reprezentat și o platformă de interacțiune, schimb de idei și analiza unor studii de caz, exemple despre cele mai bune practici în domeniul transformării digitale pentru bănci, companii de microfinanțare, companii de investiții, de asigurări și alte instituții financiare.
Conferința „Transfomarea Digitală pentru instituțiile financiare” a fost organizată de Fintech Moldova, cu susținerea maib și Mastercard și sprijinul financiar al USAID și Suediei în cadrul proiectului Tekwill. Partenerii conferinței sunt companiile DAAC Digital și QOOBISS.

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!