Digitalizarea este motorul de transformare a instituțiilor financiare! Ce practici trebuie să adopte băncile

Tehnologiile inovatoare pot ajuta substanțial instituțiile financiare să efectueze operațiuni și să presteze clienților servicii eficiente și de calitate. De asemenea, viitorul domeniului financiar-bancar este direct influențat de implementarea practicilor axate pe digitalizare. Acestea, dar și tendințele digitale de dezvoltare din domeniul financiar au fost principalele subiecte de discuții ale Conferinței „Transformarea Digitală pentru instituțiile financiare”. Evenimentul a fost organizat de Fintech Moldova, cu susținerea maib și Mastercard și suportul USAID și a Suediei, în cadrul proiectului Tekwill. Partenerii conferinței au fost companiile DAAC Digital și QOOBISS.

Ștefan Nistor, coordonator Fintech Moldova: „Evenimentul a încercat să contopească industriile tech și de finanțe, în mod special industria bancară. Încercăm să aducem jucătorii mari ai industriei financiare și să-i introducem cu jucătorii din industria tech. Avem 80 de participanți din sectorul financiar-bancar, mai avem participanți din sectorul de micro-finanțare și din IT. Principalele subiecte sunt digitalizarea care facilitează relațiile cu clienții și cum digitalizarea facilitează operațiunile în cadrul băncilor și creșterea numărului de afaceri și dezvoltarea business-ului bancar.”

Sistemul bancar din Republica Moldova a demarat în ultimii ani un proces amplu de automatizare a instituțiilor, fapt care le-a permis optimizarea proceselor operaționale, servicii moderne pentru clienți și creștere pe piață. În cadrul procesului de digitalizare a activităților bancare, posibilitatea de a găsi și implementa soluții digitale au dus la cercetarea profundă a clienților și necesitățile acestora, dar și promovarea eficientă a produselor și serviciilor. În rezultat, instituțiile financiare sunt tot mai interesate de a investi în tehnologii și digitalizare.

Giorgi Shagidze, CEO, maib: „Viitorul este în domeniul financiar, în fintech, în digital – în ceea ce se „gătește” și se inventează de către companiile din fintech. Desigur și noi trebuie să ne asigurăm că ne adaptăm și clientul este în centrul atenției. Iar asta se poate întâmpla, doar cu ajutorul inovațiilor și ajutându-i pe ceilalți. Aici este locul unde găsești talente, unde găsești idei bune și oameni cu care să faci un parteneriat.”

Iurie Iurcu, Șef al Departamentului de Marketing și Gestiunea Produselor, OTP Bank: „Experința altor operatori și altor provideri care virează astfel de servicii și le prezintă la așa evenimente pentru noi este foarte importantă, în primul rând pentru a crea strategia de lucru în continuare și a dezvolta aceste produse.”

În cadrul conferinței, au fost abordate subiecte legate de dezvoltarea antreprenorială în Republica Moldova. Ecosistemul de antreprenoriat din țară are nevoie de condiții bune pentru a se dezvolta și înființa startupuri, iar motivația tinerilor de a-și investi cunoștințele și energia pentru a contribui la dezvoltarea domeniului fintech începe de la oferirea unui spațiu potrivit unde să-și dezvolte abilitățile tech și cele antreprenoriale.

Natalia Muntean, Director al Departamentului Retail, VictoriaBank: „Am confirmat cât de importantă este tehnologia pentru a dezvolta servicii bancare foarte bune, care să satisfacă nevoile curente ale clienților din sfera bancară. Astfel de evenimente sunt necesare ca să facem schimb de idei ce țin de trendurile actuale, de produsele pe care noi intenționăm să le promovăm, să facem cunoștințe cu noi vectori care să ne ajute să aducem aceste servicii într-un format cât mai bun pentru clienții noștri.”

La conferință au participat experți din țară și de peste hotare, cu experiență vastă de muncă în domeniul financiar bancar, expertiză tehnologică și cunoștințe în industria financiară. În cadrul panelurilor de discuții au fost abordate și subiecte ce vizează viitorul băncilor prin digitalizare, dar și aspecte care se referă la cei patru piloni de transformare tehnologică în domeniul bancar: Open Banking, eKYC, PHYgital Experience, Data Science.

Alexandru Rizea, CTO, compania QOOBIS România: „Venim cu o soluție de identificare la distanță a potențialilor clienți. Astfel de evenimente sunt foarte importante pentru piața financiară. Ne dă posibilitatea să aflăm despre noi soluții, noi oportunități, să cunoaștem oameni, să vedem cum putem să adoptăm noile soluții, să le punem în companiile noastre și să le monetizăm.”

Andrei Buzgan, CEO, compania Credius: „Cunosc piața financiară din Republica Moldova. Din acest motiv am venit aici, pentru că trebuie să fim prezenți și să împărtășim succesul nostru și în celelalte zone.”

Evenimentul a reprezentat și o platformă de interacțiune, schimb de idei și analiza unor studii de caz, exemple despre cele mai bune practici în domeniul transformării digitale pentru bănci, companii de microfinanțare, companii de investiții, de asigurări și alte instituții financiare.
Conferința „Transfomarea Digitală pentru instituțiile financiare” a fost organizată de Fintech Moldova, cu susținerea maib și Mastercard și sprijinul financiar al USAID și Suediei în cadrul proiectului Tekwill. Partenerii conferinței sunt companiile DAAC Digital și QOOBISS.

#FinTech #bănci #Tekwill #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.