Digitalizarea este motorul de transformare a instituțiilor financiare! Ce practici trebuie să adopte băncile

26 Apr. 2022, 12:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
26 Apr. 2022, 12:00 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Tehnologiile inovatoare pot ajuta substanțial instituțiile financiare să efectueze operațiuni și să presteze clienților servicii eficiente și de calitate. De asemenea, viitorul domeniului financiar-bancar este direct influențat de implementarea practicilor axate pe digitalizare. Acestea, dar și tendințele digitale de dezvoltare din domeniul financiar au fost principalele subiecte de discuții ale Conferinței „Transformarea Digitală pentru instituțiile financiare”. Evenimentul a fost organizat de Fintech Moldova, cu susținerea maib și Mastercard și suportul USAID și a Suediei, în cadrul proiectului Tekwill. Partenerii conferinței au fost companiile DAAC Digital și QOOBISS.

Ștefan Nistor, coordonator Fintech Moldova: „Evenimentul a încercat să contopească industriile tech și de finanțe, în mod special industria bancară. Încercăm să aducem jucătorii mari ai industriei financiare și să-i introducem cu jucătorii din industria tech. Avem 80 de participanți din sectorul financiar-bancar, mai avem participanți din sectorul de micro-finanțare și din IT. Principalele subiecte sunt digitalizarea care facilitează relațiile cu clienții și cum digitalizarea facilitează operațiunile în cadrul băncilor și creșterea numărului de afaceri și dezvoltarea business-ului bancar.”

Sistemul bancar din Republica Moldova a demarat în ultimii ani un proces amplu de automatizare a instituțiilor, fapt care le-a permis optimizarea proceselor operaționale, servicii moderne pentru clienți și creștere pe piață. În cadrul procesului de digitalizare a activităților bancare, posibilitatea de a găsi și implementa soluții digitale au dus la cercetarea profundă a clienților și necesitățile acestora, dar și promovarea eficientă a produselor și serviciilor. În rezultat, instituțiile financiare sunt tot mai interesate de a investi în tehnologii și digitalizare.

Giorgi Shagidze, CEO, maib: „Viitorul este în domeniul financiar, în fintech, în digital – în ceea ce se „gătește” și se inventează de către companiile din fintech. Desigur și noi trebuie să ne asigurăm că ne adaptăm și clientul este în centrul atenției. Iar asta se poate întâmpla, doar cu ajutorul inovațiilor și ajutându-i pe ceilalți. Aici este locul unde găsești talente, unde găsești idei bune și oameni cu care să faci un parteneriat.”

Iurie Iurcu, Șef al Departamentului de Marketing și Gestiunea Produselor, OTP Bank: „Experința altor operatori și altor provideri care virează astfel de servicii și le prezintă la așa evenimente pentru noi este foarte importantă, în primul rând pentru a crea strategia de lucru în continuare și a dezvolta aceste produse.”

În cadrul conferinței, au fost abordate subiecte legate de dezvoltarea antreprenorială în Republica Moldova. Ecosistemul de antreprenoriat din țară are nevoie de condiții bune pentru a se dezvolta și înființa startupuri, iar motivația tinerilor de a-și investi cunoștințele și energia pentru a contribui la dezvoltarea domeniului fintech începe de la oferirea unui spațiu potrivit unde să-și dezvolte abilitățile tech și cele antreprenoriale.

Natalia Muntean, Director al Departamentului Retail, VictoriaBank: „Am confirmat cât de importantă este tehnologia pentru a dezvolta servicii bancare foarte bune, care să satisfacă nevoile curente ale clienților din sfera bancară. Astfel de evenimente sunt necesare ca să facem schimb de idei ce țin de trendurile actuale, de produsele pe care noi intenționăm să le promovăm, să facem cunoștințe cu noi vectori care să ne ajute să aducem aceste servicii într-un format cât mai bun pentru clienții noștri.”

La conferință au participat experți din țară și de peste hotare, cu experiență vastă de muncă în domeniul financiar bancar, expertiză tehnologică și cunoștințe în industria financiară. În cadrul panelurilor de discuții au fost abordate și subiecte ce vizează viitorul băncilor prin digitalizare, dar și aspecte care se referă la cei patru piloni de transformare tehnologică în domeniul bancar: Open Banking, eKYC, PHYgital Experience, Data Science.

Alexandru Rizea, CTO, compania QOOBIS România: „Venim cu o soluție de identificare la distanță a potențialilor clienți. Astfel de evenimente sunt foarte importante pentru piața financiară. Ne dă posibilitatea să aflăm despre noi soluții, noi oportunități, să cunoaștem oameni, să vedem cum putem să adoptăm noile soluții, să le punem în companiile noastre și să le monetizăm.”

Andrei Buzgan, CEO, compania Credius: „Cunosc piața financiară din Republica Moldova. Din acest motiv am venit aici, pentru că trebuie să fim prezenți și să împărtășim succesul nostru și în celelalte zone.”

Evenimentul a reprezentat și o platformă de interacțiune, schimb de idei și analiza unor studii de caz, exemple despre cele mai bune practici în domeniul transformării digitale pentru bănci, companii de microfinanțare, companii de investiții, de asigurări și alte instituții financiare.
Conferința „Transfomarea Digitală pentru instituțiile financiare” a fost organizată de Fintech Moldova, cu susținerea maib și Mastercard și sprijinul financiar al USAID și Suediei în cadrul proiectului Tekwill. Partenerii conferinței sunt companiile DAAC Digital și QOOBISS.

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!