Digitalizarea este motorul de transformare a instituțiilor financiare! Ce practici trebuie să adopte băncile

26 Apr. 2022, 12:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
26 Apr. 2022, 12:00 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Tehnologiile inovatoare pot ajuta substanțial instituțiile financiare să efectueze operațiuni și să presteze clienților servicii eficiente și de calitate. De asemenea, viitorul domeniului financiar-bancar este direct influențat de implementarea practicilor axate pe digitalizare. Acestea, dar și tendințele digitale de dezvoltare din domeniul financiar au fost principalele subiecte de discuții ale Conferinței „Transformarea Digitală pentru instituțiile financiare”. Evenimentul a fost organizat de Fintech Moldova, cu susținerea maib și Mastercard și suportul USAID și a Suediei, în cadrul proiectului Tekwill. Partenerii conferinței au fost companiile DAAC Digital și QOOBISS.

Ștefan Nistor, coordonator Fintech Moldova: „Evenimentul a încercat să contopească industriile tech și de finanțe, în mod special industria bancară. Încercăm să aducem jucătorii mari ai industriei financiare și să-i introducem cu jucătorii din industria tech. Avem 80 de participanți din sectorul financiar-bancar, mai avem participanți din sectorul de micro-finanțare și din IT. Principalele subiecte sunt digitalizarea care facilitează relațiile cu clienții și cum digitalizarea facilitează operațiunile în cadrul băncilor și creșterea numărului de afaceri și dezvoltarea business-ului bancar.”

Sistemul bancar din Republica Moldova a demarat în ultimii ani un proces amplu de automatizare a instituțiilor, fapt care le-a permis optimizarea proceselor operaționale, servicii moderne pentru clienți și creștere pe piață. În cadrul procesului de digitalizare a activităților bancare, posibilitatea de a găsi și implementa soluții digitale au dus la cercetarea profundă a clienților și necesitățile acestora, dar și promovarea eficientă a produselor și serviciilor. În rezultat, instituțiile financiare sunt tot mai interesate de a investi în tehnologii și digitalizare.

Giorgi Shagidze, CEO, maib: „Viitorul este în domeniul financiar, în fintech, în digital – în ceea ce se „gătește” și se inventează de către companiile din fintech. Desigur și noi trebuie să ne asigurăm că ne adaptăm și clientul este în centrul atenției. Iar asta se poate întâmpla, doar cu ajutorul inovațiilor și ajutându-i pe ceilalți. Aici este locul unde găsești talente, unde găsești idei bune și oameni cu care să faci un parteneriat.”

Iurie Iurcu, Șef al Departamentului de Marketing și Gestiunea Produselor, OTP Bank: „Experința altor operatori și altor provideri care virează astfel de servicii și le prezintă la așa evenimente pentru noi este foarte importantă, în primul rând pentru a crea strategia de lucru în continuare și a dezvolta aceste produse.”

În cadrul conferinței, au fost abordate subiecte legate de dezvoltarea antreprenorială în Republica Moldova. Ecosistemul de antreprenoriat din țară are nevoie de condiții bune pentru a se dezvolta și înființa startupuri, iar motivația tinerilor de a-și investi cunoștințele și energia pentru a contribui la dezvoltarea domeniului fintech începe de la oferirea unui spațiu potrivit unde să-și dezvolte abilitățile tech și cele antreprenoriale.

Natalia Muntean, Director al Departamentului Retail, VictoriaBank: „Am confirmat cât de importantă este tehnologia pentru a dezvolta servicii bancare foarte bune, care să satisfacă nevoile curente ale clienților din sfera bancară. Astfel de evenimente sunt necesare ca să facem schimb de idei ce țin de trendurile actuale, de produsele pe care noi intenționăm să le promovăm, să facem cunoștințe cu noi vectori care să ne ajute să aducem aceste servicii într-un format cât mai bun pentru clienții noștri.”

La conferință au participat experți din țară și de peste hotare, cu experiență vastă de muncă în domeniul financiar bancar, expertiză tehnologică și cunoștințe în industria financiară. În cadrul panelurilor de discuții au fost abordate și subiecte ce vizează viitorul băncilor prin digitalizare, dar și aspecte care se referă la cei patru piloni de transformare tehnologică în domeniul bancar: Open Banking, eKYC, PHYgital Experience, Data Science.

Alexandru Rizea, CTO, compania QOOBIS România: „Venim cu o soluție de identificare la distanță a potențialilor clienți. Astfel de evenimente sunt foarte importante pentru piața financiară. Ne dă posibilitatea să aflăm despre noi soluții, noi oportunități, să cunoaștem oameni, să vedem cum putem să adoptăm noile soluții, să le punem în companiile noastre și să le monetizăm.”

Andrei Buzgan, CEO, compania Credius: „Cunosc piața financiară din Republica Moldova. Din acest motiv am venit aici, pentru că trebuie să fim prezenți și să împărtășim succesul nostru și în celelalte zone.”

Evenimentul a reprezentat și o platformă de interacțiune, schimb de idei și analiza unor studii de caz, exemple despre cele mai bune practici în domeniul transformării digitale pentru bănci, companii de microfinanțare, companii de investiții, de asigurări și alte instituții financiare.
Conferința „Transfomarea Digitală pentru instituțiile financiare” a fost organizată de Fintech Moldova, cu susținerea maib și Mastercard și sprijinul financiar al USAID și Suediei în cadrul proiectului Tekwill. Partenerii conferinței sunt companiile DAAC Digital și QOOBISS.

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Feb. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul Ucrainei a pregătit în această săptămână un proiect de hotărâre „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795”. Documentul prevede că importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova vor fi supuse regimului de licențiere până la încetarea acțiunilor discriminatorii față de Ucraina. Măsura vizează strugurii proaspeți, vinurile, alcoolul etilic și distilatele, potrivit presei ucrainene.

În nota informativă la proiectul de hotărâre se precizează că motivul interzicerii importului în Ucraina a întregii producții vitivinicole din Republica Moldova este Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), precum și notificarea transmisă de această instituție la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/3), care conține informații incorecte.

Este vorba despre decizia ANSA de a interzice importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina, după ce în furajele pentru păsări expediate din Ucraina spre Moldova a fost depistat antibioticul metronidazol.

La începutul lunii curente, vicepremierul Ucrainei, Taras Kachka, i-a adresat o scrisoare oficială ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. În document, el a informat că Guvernul Ucrainei intenționează să blocheze integral importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova, ca măsură de reciprocitate la interdicția impusă de Chișinău asupra cărnii de pasăre și a produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina.

În nota informativă la proiectul hotărârii Guvernului Ucrainei „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795” se precizează că scopul documentului este aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale Republicii Moldova. Ca argument pentru necesitatea adoptării documentului se invocă articolul 16 din Legea Ucrainei „Cu privire la activitatea economică externă”, care prevede că „decizia privind aplicarea regimului de licențiere a exportului (importului) de mărfuri, inclusiv stabilirea de cote (restricții cantitative sau de alt tip), este adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, cu indicarea listei concrete de bunuri supuse licențierii, a perioadei de valabilitate a acesteia și a limitelor cantitative sau a altor restricții pentru fiecare produs în parte”.

Alineatul 8 al articolului 16 din Lege prevede, în mod expres, că licențierea importului de mărfuri poate fi instituită în Ucraina în cazul în care este necesară aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale altor state, uniuni vamale sau grupări economice.

Prin Hotărârea Guvernului Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795 „Cu privire la aprobarea listelor de mărfuri al căror export și import sunt supuse licențierii și a cotelor pentru anul 2026” au fost aprobate listele mărfurilor pentru care se aplică regimul de licențiere la export și import, precum și volumele cotelor stabilite pentru anul 2026.

„Prin Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a Republicii Moldova (ANSA) a suspendat temporar importul de carne de pasăre, subproduse avicole și produse care conțin carne de pasăre din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, ANSA a transmis o notificare la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/33 din 26.01.2026), în care au fost prezentate informații incorecte privind motivele suspendării importului de carne de pasăre din Ucraina, iar aceasta creează riscul introducerii unor restricții nejustificate și asupra altor produse agroalimentare ucrainene de către terți. În același timp, informațiile prezentate vizau rezultatele testării unor furaje de origine ucraineană utilizate pentru hrănirea păsărilor în Moldova, precum și rezultatele analizării a două probe de ser sangvin prelevate de la păsări de origine moldovenească, la o fermă din Criuleni, Republica Moldova. Nu există dovezi că în carnea de pasăre, subprodusele avicole sau produsele care conțin carne de pasăre provenite din Ucraina au fost depistate reziduuri de metronidazol”, se arată în document.

De asemenea, în nota informativă se menționează că, potrivit articolului 2 din Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, „membrii trebuie să se asigure că măsurile lor sanitare și fitosanitare nu creează o discriminare arbitrară sau nejustificată între membrii pe teritoriul cărora există condiții identice sau similare, inclusiv între propriii membri. Măsurile sanitare și fitosanitare nu trebuie aplicate într-un mod care să constituie o restricție ascunsă a comerțului internațional”.

Având în vedere cele menționate, dar și necesitatea protejării intereselor economice ale Ucrainei ca reacție la acțiunile considerate discriminatorii ale Republicii Moldova, Guvernul ucrainean intenționează să introducă regimul de licențiere pentru importurile în Ucraina din Republica Moldova ale unor mărfuri încadrate la următoarele coduri, potrivit Clasificatorului ucrainean al mărfurilor pentru activitatea economică externă (УКТ ВЭД): 0806 – struguri; 2204 – vinuri; 2207 și 2208 – alcool și distilate.

 Un reprezentant al grupului ucrainean de negociere în relația cu Republica Moldova a declarat: „Proiectul de hotărâre al Guvernului Ucrainei privind introducerea licențierii importului de vinuri și alcool din Moldova este un pas forțat, dar pe deplin justificat. În decurs de mai multe săptămâni am încercat să soluționăm problema în cadrul grupurilor de lucru. În schimb, am primit din partea ANSA un sabotaj deschis și o tentativă de a discredita instituțiile noastre de stat. Ucraina nu va tolera un asemenea comportament. Dacă conducerea ANSA consideră că poate bloca fără consecințe importurile din Ucraina, pe baza unor informații incorecte transmise la OMC, atunci ar trebui să fie pregătită să le explice propriilor vinificatori de ce piața ucraineană le este închisă.”