Din guvern la muncitor simplu. Un ministru afgan a devenit curier care livrează mâncare cu bicicleta în Germania

Sayed Sadaat a fost ministru al comunicațiilor în guvernul afgan înainte de a se muta în Germania, în septembrie anul trecut, în speranța unui viitor mai bun. Acum este curier care face livrări cu bicicleta în orașul Leipzig, scrie Digi 24.

Potrivit acesteia, mulți dintre cei rămași acasă l-au criticat pentru faptul că în 2018 a părăsit funcția de ministru din guvernul afgan și a acceptat jobul de curier, scrie Reuters.

„Nu mă simt vinovat cu nimic”, spune bărbatul de 49 de ani, îmbrăcat în uniformă portocalie, lângă bicicleta lui. „Sper că și alți politicieni vor urma această cale, să lucreze cu oamenii, nu să se ascundă”, a mai precizat el.

Sayed Sadaat used to be communications minister in the Afghan government before moving to Germany last September in the hope of a better future. Now he is a delivery man in the eastern city of Leipzig. Read more: https://t.co/8RZF3b7fjl 📷 Hannibal Hanschke pic.twitter.com/vcWiDj35GB

— Reuters Pictures (@reuterspictures) August 26, 2021

În contextul haosului din Afganistanul preluat de talibani și a atentatului terorist de pe aeroportul din Kabul povestea lui a devenit cunoscută în întreaga lume. Familia și prietenii lui depun toate eforturile pentru a fi și ei evacuați.

Odată cu retragerea trupelor americane, numărul solicitanților de azil afgani din Germania a crescut cu peste 130%, arată datele de la Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați.

Dar chiar și cu experiența pe care o are, lui Sadaat i-a fost imposibil să își găsească un loc de muncă potrivit în Germania. Cu studii în IT și telecomunicații, Sadaat spera să găsească de lucru într-un domeniu conex, dar fără a cunoaște limba germană acest lucru nu s-a putut realiza.

„Cunoașterea limbii este esențială”, a spus Sadaat, care deține și cetățenia britanică.

În fiecare zi, face patru ore de germană la o școală de limbi străine, după care livrează mâncare timp de șase ore, job pe care l-a început vara aceasta.

„Primele zile au dificile, dar interesante”, a spus el, mărturisind că pentru acest job a trebuit să învețe să meargă pe bicicletă.

#ministru #curier #afganistan #Germania #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.