Din șine pe margine! Concedieri masive de pensionari la Calea Ferată: peste 37% din angajați trimiși acasă

Veniturile operaționale lunare ale CFM au depășit pragul de 60 milioane lei, ceea ce a permis reducerea restanțelor la salarii și achitarea obligațiilor față de furnizori și stat, potrivit unui comunicat al Căilor Ferate a Moldovei.

În lunile iulie și august 2025, restanțele salariale s-au redus de la 7–8 luni la 4 luni. Doar în august au fost transferate 129 milioane lei, ceea ce a permis achitarea a două salarii pentru toți angajații și chiar a trei salarii pentru filialele mari. Conducerea CFM anunță că până la sfârșitul lunii septembrie vor fi achitate și restanțele pentru luna mai.

Reorganizarea internă a dus la optimizarea proceselor și reducerea cheltuielilor. Numărul angajaților a scăzut de la 5.900 la 3.700 (sau cu 37,3% n.a), în special prin reducerea funcțiilor auxiliare și pensionari, iar fondul de salarizare a fost ajustat de la 43 la 35 milioane lei lunar. În paralel, datoriile istorice către stat și furnizorii strategici au fost reduse, inclusiv restanțele pentru combustibil, care au scăzut de la 7–8 milioane lei la doar 1 milion lei.

Un factor cheie al redresării este orientarea către piața internă. Transportul de cereale a crescut de la 20% la circa 80% din total, iar reparațiile unor tronsoane critice au mărit viteza de circulație de la 15 km/h la 40 km/h, sporind atractivitatea serviciilor. Reluarea transportului pe tronsonul Văleni–Giurgiulești ar putea aduce venituri suplimentare de 10 milioane lei lunar.

„Sunt rezultate care demonstrează potențialul mare pe care îl are Calea Ferată din Moldova. Am reușit să redresăm lucrurile datorită sprijinului Guvernului și determinării colectivului. Avem o strategie clară pentru creșterea veniturilor, stingerea datoriilor și modernizarea CFM”, a declarat Serghei Cotelinic, directorul general al întreprinderii.

Guvernul a susținut procesul de redresare prin alocarea a 85 milioane lei pentru reparația tronsonului Cantemir–Fălciu, afectat de alunecările de teren, 50 milioane lei pentru achitarea restanțelor salariale și sociale ale angajaților disponibilizați, 1.000 de tone de motorină din Rezerva de Stat, dar și 20 milioane lei pentru implementarea reformei CFM, conform noului Cod Feroviar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #angajati #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.