Directorul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice, concediat după o glumă legată de Holocaust

În ajunul Jocurilor Olimpice de la Tokyo, directorul ceremoniei de deschidere a fost concediat pentru o glumă pe care a făcut-o despre Holocaust,, scrie CNBC.

Organizatorii Jocurilor de la Tokyo l-au concediat joi pe Kentaro Kobayashi pentru o glumă pe care a făcut-o despre Holocaust, într-un show de comedie din anii 1990, care a reapărut recent în mass-media.

„Îmi cer scuze profunde pentru că am provocat probleme multor persoane, precum și rezidenților din Tokyo și japonezilor”, a spus Seiko Hashimoto, șeful comitetului de organizare a JO.

Anterior, Centrul Simon Wiesenthal, o organizație internațională evreiască pentru drepturile omului, a transmis că asocierea lui Kobayashi cu olimpiadele va reprezentă o „insultă la adresa memoriei” celor șase milioane de evrei care au murit în Holocaust.

În același timp, presa a scris că fostul prim-ministru Shinzo Abe, un susținător puternic al Jocurilor de la Tokyo, nu va participa la evenimentul care începe vineri.

Informațiile apar la doar câteva zile după ce un cunoscut muzician a fost obligat să renunțe la compozitor, după ce au apărut informații despre faptul că acesta din urmă ar fi fost agresiv și ar fi avut un comportament abuziv.

La începutul acestui an, șeful comitetului de organizare Tokyo 2020 și-a dat demisia după ce a făcut observații sexiste, iar șeful creativ al Jocurilor Olimpice de la Tokyo a urmat după ce a făcut comentarii disprețuitoare despre o animatoare populară japoneză.

#concediere #holocaust #jocurile olimpice #gluma

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.