Disperare în fața Guvernului! Fermierii își strigă durerea. Asociația Băncilor confirmă că au probleme cu creditele

În lumina provocărilor economice cu care se confruntă agricultorii din Moldova din cauza contextului regional, Asociația Băncilor din Moldova a reiterat angajamentul băncilor de a rămâne deschise și implicate în găsirea de soluții pentru aceste dificultăți.

Comunicatul subliniază că băncile partenere manifestă disponibilitatea de a identifica măsuri individuale pentru fiecare client din sectorul agricol, luând în considerare situația specifică a acestora. În ciuda provocărilor, sectorul agricol a beneficiat de progrese semnificative susținute de alocările financiare în creștere din partea sectorului bancar.

Potrivit datelor oficiale, la 31 octombrie 2023, suma creditelor acordate sectorului agricol de către băncile din Moldova a atins 5.3 miliarde lei, finanțând peste 5260 de companii agricole și fermieri. Din această cifră, 368 de companii agricole și fermieri (7.0% din total) au înregistrat întârzieri la plata creditelor mai mari de 30 de zile. Comparativ, la 31 decembrie 2022, această categorie cuprindea 327 de entități (6.6% din total).

Într-o demonstrare a colaborării constructive între bănci și beneficiarii de credite din agricultură, 166 de companii agricole și fermieri (3.2% din total) au realizat restructurarea creditelor în primele 10 luni ale anului 2023. În același interval din 2022, 277 de entități (5.6% din total) au ales această opțiune.

Chiar dacă în lunile noiembrie și decembrie se observă o ușoară diminuare a capacității de plată pentru unii debitori din sectorul agricol, Asociația Băncilor din Moldova subliniază că rămâne deschisă și hotărâtă să ofere suport fermierilor pentru depășirea dificultăților actuale și pentru asigurarea dezvoltării durabile a sectorului agricol în viitor.

Protestul vine după ce, săptămâna trecută, fermierii au exprimat nemulțumirea lor printr-un protest sonor în PMAN, imediat după ce au ascultat briefingul ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Semnalează că se află în pragul falimentului, presați de datorii, și cer Guvernului un moratoriu asupra penalităților și executării silite, o solicitare care a fost respinsă anterior.

Printre revendicările fermierilor se numără și compensații din fondul de subvenționare pentru produsele de floarea-soarelui și porumb. Guvernul alocase anterior 200 de milioane de lei pentru compensarea fermierilor afectați de criza de anul trecut la culturile de grâu, orz și rapiță, însă fermierii susțin că suma este insuficientă și ar fi necesare 700 de milioane de lei pentru a acoperi integral pierderile. Guvernul anunțase anterior că a solicitat ajutor extern în acest sens. Protestul fermierilor marchează o nouă etapă a tensiunilor din sectorul agricol și ilustrează nevoia continuă de dialog și rezolvare a problemelor cu care se confruntă această comunitate vitală pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protest #fermieri #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții