Disperare în fața Guvernului! Fermierii își strigă durerea. Asociația Băncilor confirmă că au probleme cu creditele

În lumina provocărilor economice cu care se confruntă agricultorii din Moldova din cauza contextului regional, Asociația Băncilor din Moldova a reiterat angajamentul băncilor de a rămâne deschise și implicate în găsirea de soluții pentru aceste dificultăți.

Comunicatul subliniază că băncile partenere manifestă disponibilitatea de a identifica măsuri individuale pentru fiecare client din sectorul agricol, luând în considerare situația specifică a acestora. În ciuda provocărilor, sectorul agricol a beneficiat de progrese semnificative susținute de alocările financiare în creștere din partea sectorului bancar.

Potrivit datelor oficiale, la 31 octombrie 2023, suma creditelor acordate sectorului agricol de către băncile din Moldova a atins 5.3 miliarde lei, finanțând peste 5260 de companii agricole și fermieri. Din această cifră, 368 de companii agricole și fermieri (7.0% din total) au înregistrat întârzieri la plata creditelor mai mari de 30 de zile. Comparativ, la 31 decembrie 2022, această categorie cuprindea 327 de entități (6.6% din total).

Într-o demonstrare a colaborării constructive între bănci și beneficiarii de credite din agricultură, 166 de companii agricole și fermieri (3.2% din total) au realizat restructurarea creditelor în primele 10 luni ale anului 2023. În același interval din 2022, 277 de entități (5.6% din total) au ales această opțiune.

Chiar dacă în lunile noiembrie și decembrie se observă o ușoară diminuare a capacității de plată pentru unii debitori din sectorul agricol, Asociația Băncilor din Moldova subliniază că rămâne deschisă și hotărâtă să ofere suport fermierilor pentru depășirea dificultăților actuale și pentru asigurarea dezvoltării durabile a sectorului agricol în viitor.

Protestul vine după ce, săptămâna trecută, fermierii au exprimat nemulțumirea lor printr-un protest sonor în PMAN, imediat după ce au ascultat briefingul ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Semnalează că se află în pragul falimentului, presați de datorii, și cer Guvernului un moratoriu asupra penalităților și executării silite, o solicitare care a fost respinsă anterior.

Printre revendicările fermierilor se numără și compensații din fondul de subvenționare pentru produsele de floarea-soarelui și porumb. Guvernul alocase anterior 200 de milioane de lei pentru compensarea fermierilor afectați de criza de anul trecut la culturile de grâu, orz și rapiță, însă fermierii susțin că suma este insuficientă și ar fi necesare 700 de milioane de lei pentru a acoperi integral pierderile. Guvernul anunțase anterior că a solicitat ajutor extern în acest sens. Protestul fermierilor marchează o nouă etapă a tensiunilor din sectorul agricol și ilustrează nevoia continuă de dialog și rezolvare a problemelor cu care se confruntă această comunitate vitală pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protest #fermieri #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.