DOC Din categoria infracțiunilor penale în cea a contravențiilor, cu pedepse mai dure. Stoianoglo despre șoferii beți

Aproape fiecare a treia hotărâre judecătorească se referă la un caz de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate. Statisticile indică o sporire a numărului de cazuri de conducere a mijloacelor de transport în stare de ebrietate de la 4013 cazuri în anul 2019 la 4410 cazuri în 2020. Altfel spus din numărul total al infracțiunilor înregistrate în cursul anului trecut, 16,7 la sută constituie anume conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate. Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a ieșit luni, 20 septembrie curent, într-o conferință de presă pentru a prezenta inițiativele legislative orientate spre decriminalizarea legii penale și eficientizarea luptei cu un viciu social, scrie Realitatea.md.

„Venim cu inițiativa ca, în decurs de 30 de zile de la comiterea abaterii, cei prinși beți sau drogați la volan să-și primească pedepsele bine meritate. În concret, propunem ca acțiunea de conducere a automobilului în stare de ebrietate, fără urmări grave pentru viața sau sănătatea persoanei, să fie trecută din categoria infracțiunilor penale în cea a contravențiilor, pentru care să fie prevăzută o pedeapsă mai dură. Pentru realizarea durabilă a acestei reforme conceptuale, propunem de asemenea, adoptarea unor decizii colaterale, și anume, instituirea interdicției opririi nejustificate a vehiculului de către agentul de circulație. Oprirea va fi admisă doar în cazul încălcării vădite a regulilor de circulație rutieră, fapt ce va permite asigurarea, în deplină măsură, a prezumției nevinovăției și a altor drepturi constituționale”, a explicat procurorul general.

Și aici Alexandr Stoianoglo a recunoscut că factorul corupției este foarte ridicat în cazurile opririi nejustificate a automobilelor și nici nu influențează în vreun fel securitatea la trafic. „Guvernul și MAI ar trebui să se preocupe mai mult de aspectele de educație și un complex de acțiuni preventive. Școlile auto, dar și mass-media trebuie implicate activ în acest proces”.

De asemenea, procurorul general consideră necesară racordarea pragului minim de alcoolemie la standardele internaționale și regionale, pentru care conducătorul auto poate fi tras la răspundere, fiind categoric în majorarea și agravarea răspunderii pentru acest tip de abatere. „Cine va urca beat sau drogat la volan și va produce un accident rutier, soldat cu urmări grave pentru viața sau sănătatea persoanei, va fi tras la răspundere penală. În cazul săvârșirii unor astfel de fapte de către o persoană care a fost anterior condamnată pentru infracțiuni similare – mijlocul de transport utilizat va fi confiscat”.

„În celelalte cazuri, în lipsa unor consecințe grave, persoanele vor fi atrase la răspundere contravențională, fiind pasibile de pedeapsă sub formă de amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau până la 15 zile de arest contravențional, în toate cazurile cu privarea de dreptul de conduce mijloace de transport de la 6 luni până la 3 ani”, a conchis Alexandr Stoianoglo.

#volan #pedepse #stare de ebrietate #amenzi #stoianoglo #soferi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.