DOC Din categoria infracțiunilor penale în cea a contravențiilor, cu pedepse mai dure. Stoianoglo despre șoferii beți

Aproape fiecare a treia hotărâre judecătorească se referă la un caz de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate. Statisticile indică o sporire a numărului de cazuri de conducere a mijloacelor de transport în stare de ebrietate de la 4013 cazuri în anul 2019 la 4410 cazuri în 2020. Altfel spus din numărul total al infracțiunilor înregistrate în cursul anului trecut, 16,7 la sută constituie anume conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate. Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a ieșit luni, 20 septembrie curent, într-o conferință de presă pentru a prezenta inițiativele legislative orientate spre decriminalizarea legii penale și eficientizarea luptei cu un viciu social, scrie Realitatea.md.

„Venim cu inițiativa ca, în decurs de 30 de zile de la comiterea abaterii, cei prinși beți sau drogați la volan să-și primească pedepsele bine meritate. În concret, propunem ca acțiunea de conducere a automobilului în stare de ebrietate, fără urmări grave pentru viața sau sănătatea persoanei, să fie trecută din categoria infracțiunilor penale în cea a contravențiilor, pentru care să fie prevăzută o pedeapsă mai dură. Pentru realizarea durabilă a acestei reforme conceptuale, propunem de asemenea, adoptarea unor decizii colaterale, și anume, instituirea interdicției opririi nejustificate a vehiculului de către agentul de circulație. Oprirea va fi admisă doar în cazul încălcării vădite a regulilor de circulație rutieră, fapt ce va permite asigurarea, în deplină măsură, a prezumției nevinovăției și a altor drepturi constituționale”, a explicat procurorul general.

Și aici Alexandr Stoianoglo a recunoscut că factorul corupției este foarte ridicat în cazurile opririi nejustificate a automobilelor și nici nu influențează în vreun fel securitatea la trafic. „Guvernul și MAI ar trebui să se preocupe mai mult de aspectele de educație și un complex de acțiuni preventive. Școlile auto, dar și mass-media trebuie implicate activ în acest proces”.

De asemenea, procurorul general consideră necesară racordarea pragului minim de alcoolemie la standardele internaționale și regionale, pentru care conducătorul auto poate fi tras la răspundere, fiind categoric în majorarea și agravarea răspunderii pentru acest tip de abatere. „Cine va urca beat sau drogat la volan și va produce un accident rutier, soldat cu urmări grave pentru viața sau sănătatea persoanei, va fi tras la răspundere penală. În cazul săvârșirii unor astfel de fapte de către o persoană care a fost anterior condamnată pentru infracțiuni similare – mijlocul de transport utilizat va fi confiscat”.

„În celelalte cazuri, în lipsa unor consecințe grave, persoanele vor fi atrase la răspundere contravențională, fiind pasibile de pedeapsă sub formă de amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau până la 15 zile de arest contravențional, în toate cazurile cu privarea de dreptul de conduce mijloace de transport de la 6 luni până la 3 ani”, a conchis Alexandr Stoianoglo.

#volan #pedepse #stare de ebrietate #amenzi #stoianoglo #soferi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.