DOC Dinari Cojocaru are un aliat de la PAS în lupta cu chioșcurile cu ziare. Redacțiile cer implicarea lui Ion Ceban

Dinari Cojocaru, consilier municipal din partea PSRM, taxat dur pentru declarațiile scandaloase de mai multe redacții de ziare de la noi, se pare că are un aliat în lupta sa cu chioșcurile. Este vorba de consilierul municipal din partea PAS, în prezent director al „Poștei Moldovei”, Roman Cojuhari.

Cei doi sunt, de altfel, cei mai vocali la ședințele Consiliului Municipal Chișinău, mai cu seamă atunci când se discuta despre chioșcurile cu ziare. Acest lucru îngrijorează presa tipărită, și nu doar, care solicită implicarea primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban pentru a opri acest dezmăț, pus la cale de cei doi consilieri. Cel puțin asta se arată într-o scrisoare deschisă expediată în adresa edilului Capitalei, dar și în adresa fracțiunilor din CMC.

„Prin această scrisoare deschisă, vă solicităm susținerea și acordarea scuzelor de rigoare pentru discreditarea pe care ați adus-o presei/distribuției acesteia, într-un final consumatorilor noștri, să stopați lichidarea punctelor de distribuție a ziarelor și publicațiilor periodice”, se arată în scrisoare.

Între timp, redacțiile se arată total nedumerite de faptul că cei doi consilieri încearcă să blocheze și sisteze activitaea chioșcurilor cu ziare, însă nu văd problemele reale ale orașului, cum ar fi: gheretele și comerț stradal neautorizat care au împânzit orașul, și nu doar acestea. Mai exact, în timp ce gheretele cu produse chimice, cu cafea, lapte, carne, cei doi consilieri, Cojocaru și Cojuhari, aruncă cu pietre în gheretele de presă.

„Chioșcurile cu ziare ne asigură un loc de muncă, o posibilitate de a procesa, dar și mai mult de a informa și acel mic grup de persoane care procură ziare și își doresc să fie informați. Presa, distribuția presei periodice cu toți cunosc că nu poate exista fără subvenții, fără un suport financiar, iar asta nu e motiv de a fi lichidată, iar drept motiv că în acel loc/spațiu se comercializează și alte produse, este un mic suport de susținere a acesteia, nimic mai mult… Este evident că lichidareea chioșcurilor de distribuție a presei periodice trebuie percepută și evaluată în ansamblu. Impactul este mult mai larg. Peste 4 000 de persoane vor rămâne fără un loc de muncă, nu se vor mai achita salarii și impozite la bugetul de stat, ziarele, revistele și altă presă periodică nu va mai încasa minim 25% din venituri și pot ajunge în prag de faliment, tipografiile vor tipări mai puține ziare, precum și multe alte efecte colaterale”, se mai precizează în scrisoarea redacțiilor semnatare.

Amintim că declarațiile consilierului municipal din partea PSRM, omul din spatele afacerii specializată în producerea detergenților, și unul dintre liderii pieței de dezinfectanți de la noi, Dinari Cojocaru care a propus CMC-ului să voteze pentru lichidarea chioșcurilor cu ziare, a trezit nedumerirea și indignarea mai multor redacții de ziare din țară.

DOC Un consilier socialist, „a primit un șut în fund” pentru declarațiile sale. Vrea să lichideze chioșcurile cu ziare

Reprezentanții publicațiilor au taxat dur ieșirea lui Cojocaru și au solicitat scuze publice din partea funcționarului pentru că și-a permis să discrediteze presa scrisă.

„Credem că astfel de declarații ale dvs. sunt tendențioase și cu caracter agresiv, se dorește doar o politizare a acestui segment de activitate, dar nu susținere, iar astfel de mesaje nu vă fac față”, se arată în scrisoarea expediată în adresa consilierului municipal.

Amintim că în februarie 2020, în mai multe informații publice, oferite de colegii noștri au fost prezentate informații precum că, în ultimii cinci ani, în Republica Moldova şi-au sistat activitatea redacţiile a peste 50 de ziare şi reviste, din cauza situaţiei în care s-a pomenit sectorul distribuţiei ediţiilor periodice.

La 27 martie 2020, Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” anunța redacțiile despre „sistarea pe un termen nedeterminat” a distribuției ziarelor și revistelor, invocând regimul special de muncă pentru protecția angajaților în perioada stării de urgență.

Asociația Presei Independente (API) a atras atenția autorităților despre riscurile sistării procesului de editare a publicațiilor periodice, inclusiv asupra dreptului la informare al cetățenilor. Ulterior, Poșta Moldovei a reluat distribuția publicațiilor periodice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).