(DOC) Fără concurs! PAS vrea să modifice legea de numire a directorului CNA: 20 de deputați să propună inițiativa

11 Aug. 2021, 12:13
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Aug. 2021, 12:13 // Actual //  MD Bani

Un grup de deputați ai Fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate propun ca directorul Centrului Național Anticorupție să fie ales cu votul majorității parlamentarilor, iar inițiativa să vină de la cel puțin 20 de deputați cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege înregistrat în Parlament pentru modificarea Legii privind CNA și care urmează să fie examinat la ședința Legislativului de vineri, 13 august, scrie Realitatea.md.

Autorii proiectului își argumentează decizia prin faptul că, din percepția societății, concursurile pentru selectarea candidaților la funcții de conducere a unor autorități de către Parlament sau de Guvern nu în toate cazurile se soldează cu activitatea eficientă a acestor autorități în realizarea interesului public.

„Experiența organizării concursurilor pe platforma parlamentară a demonstrat că în multe cazuri în cadrul acestor concursuri nu se asigură o selectare imparțială a celor mai buni candidați, fiind prezent un interes politic de a promova „candidații preferați” și a descalifica „candidații incomozi”, se arată în nota informativă a proiectului.

Potrivit inițiativei legislative, urmează să fie abrogat aliniatul 3 al articolului 8 din Legea cu privire la funcționarea CNA, aliniat care prevede că, candidatul la funcția de director este selectat pe bază de concurs organizat de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului.

Proiectul de lege este inclus pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului de vineri, 13 august.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!