DOC Tofilat: Implicarea lui Dodon și Greceanîi în delapidarea a milioane $ la importul de energie în țară este un fapt

Procuratura Generală a deschis un dosar penal pentru delapidarea a milioane de dolari la importul de energie electrică în Republica Moldova. A pornit ancheta abia după 13 ani de când a început să funcţioneze schema infracţională şi doar după ce a fost obligată de instanţa de judecată. Mai mult ca atât, în această schemă ar fi implicat fostul preşedinte al Republicii Moldova, deputatul BCS Igor Dodon, asta deşi procurorii au evitat să ofere numele bănuiţilor în dosar, motivând prezumţia nevinovăţiei. Declarații în acest sens au fost făcute de Sergiu Tofilat, analist în domeniul energetic, care au participat la ediţia de aseară a emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Magistraţii au constrâns procurorii să ancheteze cazul la solicitarea unor experţi în domeniul energeticii care afirmă că în schema infracţională ar fi fost implicaţi premierul de atunci, Zinaida Greceanîi, şi fostul ministru al Economiei, Igor Dodon. Schema a fost deconspirată de doi jurnalişti de investigaţie, iar probele au fost acumulate de specialişti în energetică, scrie Realitatea.md.

„Implicarea lui Dodon este un fapt demonstrat, socialiştii acum ne induc în eroare, este dispoziţia 32 din 21 aprilie 2008. Este scris clar Igor Dodon, plus la aceasta el a recunoscut public la o televiziune, sunt imagini video, că el a negociat contractul. Şi acum ei înceacă să se dezică de cuvintele lor, este un fals. Până la implicarea lui Igor Dodon, Republica Moldova procura energie direct de la furnizorul ucrainean, la preţ de piaţă, 40 de dolari per megawatt. După ce Dodon s-a implicat, o parte din energie o cumpăram direct la preţ de piaţă, 40 de dolari, o altă parte o procuram printr-o firmă-căpuşă, intermediară, la preţul de 53 de dolari. Deci practic ei procurau energie din Ucraina la preţ de piaţă şi ne-o vindeau nouă mai scump, diferenţa se ducea în off-shore. Informaţia a fost confirmată de Serviciul Spălării Banilor. În mai 2008 a început această schemă. Noi, consumatorii de energie am achitat această marjă. Jumătate de sumă în off-shore a ajuns la o firmă a lui Vlad Plahotniuc”, a declarat Sergiu Tofilat.

„Dacă ei anunţă că nu sunt implicaţi, eu îi îndemn să mă acţioneze pe mine în judecată. Eu afirm că Dodon, implicarea lui este un fapt demonstrat şi am arătat şi documentul”, a mai adăugat Tofilat.

#delapodare #Greceanîi #import de energie #Oleg Tofilat #Tofilat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.