DOC Tofilat: Implicarea lui Dodon și Greceanîi în delapidarea a milioane $ la importul de energie în țară este un fapt

Procuratura Generală a deschis un dosar penal pentru delapidarea a milioane de dolari la importul de energie electrică în Republica Moldova. A pornit ancheta abia după 13 ani de când a început să funcţioneze schema infracţională şi doar după ce a fost obligată de instanţa de judecată. Mai mult ca atât, în această schemă ar fi implicat fostul preşedinte al Republicii Moldova, deputatul BCS Igor Dodon, asta deşi procurorii au evitat să ofere numele bănuiţilor în dosar, motivând prezumţia nevinovăţiei. Declarații în acest sens au fost făcute de Sergiu Tofilat, analist în domeniul energetic, care au participat la ediţia de aseară a emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Magistraţii au constrâns procurorii să ancheteze cazul la solicitarea unor experţi în domeniul energeticii care afirmă că în schema infracţională ar fi fost implicaţi premierul de atunci, Zinaida Greceanîi, şi fostul ministru al Economiei, Igor Dodon. Schema a fost deconspirată de doi jurnalişti de investigaţie, iar probele au fost acumulate de specialişti în energetică, scrie Realitatea.md.

„Implicarea lui Dodon este un fapt demonstrat, socialiştii acum ne induc în eroare, este dispoziţia 32 din 21 aprilie 2008. Este scris clar Igor Dodon, plus la aceasta el a recunoscut public la o televiziune, sunt imagini video, că el a negociat contractul. Şi acum ei înceacă să se dezică de cuvintele lor, este un fals. Până la implicarea lui Igor Dodon, Republica Moldova procura energie direct de la furnizorul ucrainean, la preţ de piaţă, 40 de dolari per megawatt. După ce Dodon s-a implicat, o parte din energie o cumpăram direct la preţ de piaţă, 40 de dolari, o altă parte o procuram printr-o firmă-căpuşă, intermediară, la preţul de 53 de dolari. Deci practic ei procurau energie din Ucraina la preţ de piaţă şi ne-o vindeau nouă mai scump, diferenţa se ducea în off-shore. Informaţia a fost confirmată de Serviciul Spălării Banilor. În mai 2008 a început această schemă. Noi, consumatorii de energie am achitat această marjă. Jumătate de sumă în off-shore a ajuns la o firmă a lui Vlad Plahotniuc”, a declarat Sergiu Tofilat.

„Dacă ei anunţă că nu sunt implicaţi, eu îi îndemn să mă acţioneze pe mine în judecată. Eu afirm că Dodon, implicarea lui este un fapt demonstrat şi am arătat şi documentul”, a mai adăugat Tofilat.

#delapodare #Greceanîi #import de energie #Oleg Tofilat #Tofilat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.