Într-o avertizare apocaliptică, liderul de onoare al socialiștilor Igor Dodon spune că Republica Moldova riscă să intre în default din cauza creșterii galopante a creditării Guvernului, inclusiv la o rată înaltă a dobânzii.
„Actuala guvernare a decis să compenseze, prin împrumuturi fără precedent pentru istoria modernă a Republicii Moldova, lipsa unor politici economice stimulatorii pentru activizarea sectoarelor economice, care ar asigura creșterea veniturilor bugetare și acoperirea cheltuielilor ce sunt în creștere. În 2022, Guvernul planifică să împrumute un volum record de resurse financiare, în mărime de 17,3 miliarde lei, dintre care 6,2 miliarde lei doar pentru a întoarce datoriile și dobânzile la creditele”, afirmă Dodon.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în prima jumătate de an din 2021 când Guvernul a fost condus de Aureliu Ciocoi asigurând interimatul după demisia lui Chicu (premierul susținut de PSRM) în decembrie 2020, datoria de stat a crescut cu 7,7 miliarde lei la 75,5 miliarde de lei.
În anul 2020, pe timpul guvernării lui Ion Chicu, datoria de stat s-a majorat cu 15,3 miliarde de lei la 67,8 miliarde de lei.
Pentru comparație, în cinci luni de activitate a Guvernului Gavrilița, datoria de stat s-a majorat cu 2,1 miliarde de lei la 77,7 miliarde de lei.
Guvernul, pentru 2022, are o planificare granturi în sumă de 1,3 miliarde de lei, împrumuturi externe de 9,4 miliarde de lei și împrumuturi interne de 4,6 miliarde de lei.
”În 2021, din granturi și împrumuturi, BPN a avut 14,5 miliarde de lei, după ce s-a reușit să fie restabilite parțial relațiile cu partenerii externi. Cel mai mare volum de granturi Republica Moldova l-a primit în 2014, circa 4 miliarde de lei. În 2020, împrumuturile interne, în condițiile în care împrumuturile externe nu erau foarte mari, au fost de 5,6 miliarde de lei, cu o dobândă extrem de mare, cu un termenul de rambursare foarte scurt, fapt ce a pus o presiune enormă pe BPN. „În 2022 nu avem doar o creștere a banilor din împrumuturi și granturi, dar și o modificare a lor calitativă. Noi, de la împrumuturi scumpe și pe termen scurt, am trecut la împrumuturi ieftine și pe termen lung”, explică economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.