Dodon și arma sa ieftină și eficientă în lupta pentru votul alegătorilor

Cum funcționează?

În urmă cu aproximativ o săptămână, sursa citată a scris că în campania de PR a candidatului Igor Dodon, este implicată nu doar presa controlată de socialiști, dar și de cel puțin 12 portaluri anonime de știri. Multe dintre sursele media, la rubrica contacte, au indicate doar e-mail-uri. Nu se știe cine deține aceste instituții, dar este absolut clar că acestea lucrează pentru Igor Dodon, iar anterior l-au servit pe Vlad Plahotniuc.

Cele mai multe dintre aceste site-uri sunt puțin cunoscute în mediuul online. Însă acest lucru nu este o problemă pentru că serviciile de publicitate vin în ajutor, de exemplu, Google Ads.

Acesta le permite site-urilor mai puțin cunoscute, să facă publicitate pe portaluri cu o audiență semnificativă. Aceste site-uri mai puțin cunoscute cumpără publicitate de la Google, iar ulterior bannerele lor sunt plasate pe alte site-uri. Presa anonimă creează aceste bannere, iar în consecință, utilizatorul făcând click, este redirecționat la sursa mai puțin accesată și pe care nu ar accesa-o deloc.

În comparație cu aceeași reclamă de televiziune, costul unei astfel de promovări este foarte mic. Pentru 100 de euro, aceștia pot ajunge la o audiență de 7-15 mii de utilizatori. Apropo, conform legii, fondurile cheltuite în timpul campaniei electorale pentru PR-ul candidatului trebuie să fie reflectate în raportul financiar prezentat la CEC. La categoria publicitate electorală, domeniul ”mijloace de informare electronice” Igor Dodon a indicat cheltuieli de 12 mii de lei pentru perioada 4-9 octombrie 2020 și 47 5oo de lei pentru perioada 10-16 octombrie 2020.

Nu se știe însă dacă în aceste cheltuieli se regăsesc și bannerele promovate prin intermediul Google Ads, deoarece este vorba despre scheme și bani de proviniență dubioasă.

Portalurile anonime de ştiri care lucrează în interesul lui Dodon

#alegeri #Igor Dodon #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.