Dodon și arma sa ieftină și eficientă în lupta pentru votul alegătorilor

Cum funcționează?

În urmă cu aproximativ o săptămână, sursa citată a scris că în campania de PR a candidatului Igor Dodon, este implicată nu doar presa controlată de socialiști, dar și de cel puțin 12 portaluri anonime de știri. Multe dintre sursele media, la rubrica contacte, au indicate doar e-mail-uri. Nu se știe cine deține aceste instituții, dar este absolut clar că acestea lucrează pentru Igor Dodon, iar anterior l-au servit pe Vlad Plahotniuc.

Cele mai multe dintre aceste site-uri sunt puțin cunoscute în mediuul online. Însă acest lucru nu este o problemă pentru că serviciile de publicitate vin în ajutor, de exemplu, Google Ads.

Acesta le permite site-urilor mai puțin cunoscute, să facă publicitate pe portaluri cu o audiență semnificativă. Aceste site-uri mai puțin cunoscute cumpără publicitate de la Google, iar ulterior bannerele lor sunt plasate pe alte site-uri. Presa anonimă creează aceste bannere, iar în consecință, utilizatorul făcând click, este redirecționat la sursa mai puțin accesată și pe care nu ar accesa-o deloc.

În comparație cu aceeași reclamă de televiziune, costul unei astfel de promovări este foarte mic. Pentru 100 de euro, aceștia pot ajunge la o audiență de 7-15 mii de utilizatori. Apropo, conform legii, fondurile cheltuite în timpul campaniei electorale pentru PR-ul candidatului trebuie să fie reflectate în raportul financiar prezentat la CEC. La categoria publicitate electorală, domeniul ”mijloace de informare electronice” Igor Dodon a indicat cheltuieli de 12 mii de lei pentru perioada 4-9 octombrie 2020 și 47 5oo de lei pentru perioada 10-16 octombrie 2020.

Nu se știe însă dacă în aceste cheltuieli se regăsesc și bannerele promovate prin intermediul Google Ads, deoarece este vorba despre scheme și bani de proviniență dubioasă.

Portalurile anonime de ştiri care lucrează în interesul lui Dodon

#alegeri #Igor Dodon #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.