Doi miliardari polonezi vor să construiască o centrală cu reactoare mici: trebuie să avem acces la energie ieftină

02 Sept. 2021, 08:52
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Sept. 2021, 08:52 // Actual //  MD Bani

Ţara cea mai dependentă de cărbune din Uniunea Europeană, Polonia, a primit un nou impuls în procesul de tranziţie din domeniul energiei după ce doi dintre cei mai bogaţi antreprenori ai săi şi-au unit forţele pentru a construi reactoare nucleare, scrie Bloomberg. Polonia este singura ţară din fostul bloc comunist est-european care nu are o centrală nucleară.

Este vorba despre miliardarul Michal Solowow, care con­trolează producătorul din domeniul chimic Synthos, şi Zygmunt Solorz, principalul pro­prietar al gigantului media şi telecom Cyfrowy Polsat. Cei doi oameni de afaceri intenţionează să construiască între patru şi şase reactoare nucleare, fiecare cu o capacitate de 300 MW.

Centrala nucleară cu reactoare mici modulare este bazată pe tehnologia BWRX-300 dezvoltată de General Electric-Hitachi, potrivit Polandin, scrie Ziarul Financiar.

Investiţia va fi realizată pe locul unei centrale pe lignit din Patnow, operată de ZE PAK, com­pa­nie controlată de Solorz, ce urmează să devină neo­per­aţională până în 2030.

Cele două părţi vor semna un acord pentru crearea unui joint venture pentru rea­l­izarea investiţiei. Acestea nu au oferit detalii privind costurile şi mo­men­tul probabil al finalizării in­ves­tiţiei.

Un raport recent al Wood Mackenzie arată că China va domina piaţa mondială a reactoarelor mici modulare până în 2050, potrivit powerengineeringint.com.

„Dacă vrem să continuăm să ne dezvoltăm rapid, să devenim o societate din ce în ce mai bogată şi să atragem investiţii străine, trebuie să avem acces la energie ieftină“, a declarat Solowow.

Companiile au declarat că proiectul lor privat nu concurează cu planul statului de a construi energie nucleară de până la 9 GW folosing reactoare mari de peste 1 GW fiecare.

Polonia, care depinde de cărbune pentru aproximativ 70% din producţia de energie, are nevoie de energie nucleară pentru a scăpa de dependenţa de cărbune. Ţara vrea să reducă partea cărbunelui din mixul energetic la 11% în aproximativ două decenii.

Guvernul a anunţat anul trecut un plan de a construi prima centrală nucleară a ţării până în 2033, încă cinci urmând să fie construite până în 2043, notează Financial Times.

„Reactoarele mici modulare pot juca un rol semnificativ în soluţionarea provocărilor legate de modernizarea sectorului energetic polonezi“, declara Solowow recent, potrivit Polandin.

În Cehia, licitaţia pentru construirea unui nou bloc la centrala nucleară Dukovany a CEZ ar putea fi lansată până la finalul anului, anunţa recent ministrul ceh al industriei, Karel Havlicek, potrivit Reuters.

Aceasta reprezintă cea mai mare investiţie individuală a Cehiei, estimată la cel puţin 6 mld. de euro. Westingouse din SUA, EDF din Franţa şi KHNP din Coreea de Sud sunt văzute ca potenţiali ofertanţi.

În Ungaria, ministrul afacerilor externe Peter Szijjarto a încheiat cu compania rusă Rosatom care lucrează la noua centrală nucleară a ţării un acord pentru accelerarea lucrărilor în toamnă, scrie Balkangreenenergynews.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 07:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 07:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!