Doi miliardari polonezi vor să construiască o centrală cu reactoare mici: trebuie să avem acces la energie ieftină

02 Sept. 2021, 08:52
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Sept. 2021, 08:52 // Actual //  MD Bani

Ţara cea mai dependentă de cărbune din Uniunea Europeană, Polonia, a primit un nou impuls în procesul de tranziţie din domeniul energiei după ce doi dintre cei mai bogaţi antreprenori ai săi şi-au unit forţele pentru a construi reactoare nucleare, scrie Bloomberg. Polonia este singura ţară din fostul bloc comunist est-european care nu are o centrală nucleară.

Este vorba despre miliardarul Michal Solowow, care con­trolează producătorul din domeniul chimic Synthos, şi Zygmunt Solorz, principalul pro­prietar al gigantului media şi telecom Cyfrowy Polsat. Cei doi oameni de afaceri intenţionează să construiască între patru şi şase reactoare nucleare, fiecare cu o capacitate de 300 MW.

Centrala nucleară cu reactoare mici modulare este bazată pe tehnologia BWRX-300 dezvoltată de General Electric-Hitachi, potrivit Polandin, scrie Ziarul Financiar.

Investiţia va fi realizată pe locul unei centrale pe lignit din Patnow, operată de ZE PAK, com­pa­nie controlată de Solorz, ce urmează să devină neo­per­aţională până în 2030.

Cele două părţi vor semna un acord pentru crearea unui joint venture pentru rea­l­izarea investiţiei. Acestea nu au oferit detalii privind costurile şi mo­men­tul probabil al finalizării in­ves­tiţiei.

Un raport recent al Wood Mackenzie arată că China va domina piaţa mondială a reactoarelor mici modulare până în 2050, potrivit powerengineeringint.com.

„Dacă vrem să continuăm să ne dezvoltăm rapid, să devenim o societate din ce în ce mai bogată şi să atragem investiţii străine, trebuie să avem acces la energie ieftină“, a declarat Solowow.

Companiile au declarat că proiectul lor privat nu concurează cu planul statului de a construi energie nucleară de până la 9 GW folosing reactoare mari de peste 1 GW fiecare.

Polonia, care depinde de cărbune pentru aproximativ 70% din producţia de energie, are nevoie de energie nucleară pentru a scăpa de dependenţa de cărbune. Ţara vrea să reducă partea cărbunelui din mixul energetic la 11% în aproximativ două decenii.

Guvernul a anunţat anul trecut un plan de a construi prima centrală nucleară a ţării până în 2033, încă cinci urmând să fie construite până în 2043, notează Financial Times.

„Reactoarele mici modulare pot juca un rol semnificativ în soluţionarea provocărilor legate de modernizarea sectorului energetic polonezi“, declara Solowow recent, potrivit Polandin.

În Cehia, licitaţia pentru construirea unui nou bloc la centrala nucleară Dukovany a CEZ ar putea fi lansată până la finalul anului, anunţa recent ministrul ceh al industriei, Karel Havlicek, potrivit Reuters.

Aceasta reprezintă cea mai mare investiţie individuală a Cehiei, estimată la cel puţin 6 mld. de euro. Westingouse din SUA, EDF din Franţa şi KHNP din Coreea de Sud sunt văzute ca potenţiali ofertanţi.

În Ungaria, ministrul afacerilor externe Peter Szijjarto a încheiat cu compania rusă Rosatom care lucrează la noua centrală nucleară a ţării un acord pentru accelerarea lucrărilor în toamnă, scrie Balkangreenenergynews.

Realitatea Live

08 Feb. 2026, 11:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Feb. 2026, 11:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o redresare spectaculoasă în sezonul agricol 2025–2026, marcând revenirea acestui produs secundar al procesării pe piețele externe, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În perioada analizată, Moldova a exportat 55.365 de tone de șrot, față de doar 7.635 de tone în sezonul precedent. Astfel, volumul exportat a crescut de 7,2 ori într-un singur sezon, evoluție care reflectă reluarea activității de procesare a florii-soarelui după un an marcat de funcționarea mult sub potențial a capacităților industriale.

Creșterea cantităților exportate este legată direct de revenirea parțială a procesatorilor, care în sezonul anterior au fost afectați de lipsa materiei prime și de condițiile dificile de pe piață.

Din punct de vedere al prețurilor, însă, sezonul 2025–2026 a fost mai slab comparativ cu anii anteriori. Șrotul de floarea-soarelui a fost exportat la un preț mediu de 3,88 lei/kg, sub nivelul de 4,32 lei/kg din sezonul precedent și semnificativ mai jos față de sezonul 2023–2024, când prețurile depășeau 4,50 lei/kg.

Chiar și în condițiile unui preț mediu mai redus, majorarea puternică a volumelor a permis obținerea unor încasări totale de aproximativ 214,8 milioane de lei din exporturile de șrot în sezonul curent. Astfel, produsul revine ca o sursă importantă de venit pentru industria de procesare a florii-soarelui.

O particularitate a sezonului 2025–2026 este structura geografică a exporturilor. Aproximativ 58% din cantitatea totală de șrot exportată a fost direcționată către Elveția, unde se află sediul central al procesatorului. Potrivit analizei, această destinație are în mare parte un rol logistic și comercial, deoarece șrotul este ulterior redistribuit din Elveția către alte piețe externe.

Printre alte piețe importante pentru șrotul de floarea-soarelui moldovenesc se numără Turcia, Serbia și Italia, state cu un sector zootehnic dezvoltat și o cerere constantă pentru surse de proteină vegetală.

Datele arată că, în pofida presiunilor pe prețuri, relansarea procesării interne a permis Moldovei să-și recapete poziția pe piața regională a șrotului de floarea-soarelui, cu efecte pozitive asupra exporturilor și valorii adăugate generate în economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!