Doi miliardari polonezi vor să construiască o centrală cu reactoare mici: trebuie să avem acces la energie ieftină

02 Sept. 2021, 08:52
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Sept. 2021, 08:52 // Actual //  MD Bani

Ţara cea mai dependentă de cărbune din Uniunea Europeană, Polonia, a primit un nou impuls în procesul de tranziţie din domeniul energiei după ce doi dintre cei mai bogaţi antreprenori ai săi şi-au unit forţele pentru a construi reactoare nucleare, scrie Bloomberg. Polonia este singura ţară din fostul bloc comunist est-european care nu are o centrală nucleară.

Este vorba despre miliardarul Michal Solowow, care con­trolează producătorul din domeniul chimic Synthos, şi Zygmunt Solorz, principalul pro­prietar al gigantului media şi telecom Cyfrowy Polsat. Cei doi oameni de afaceri intenţionează să construiască între patru şi şase reactoare nucleare, fiecare cu o capacitate de 300 MW.

Centrala nucleară cu reactoare mici modulare este bazată pe tehnologia BWRX-300 dezvoltată de General Electric-Hitachi, potrivit Polandin, scrie Ziarul Financiar.

Investiţia va fi realizată pe locul unei centrale pe lignit din Patnow, operată de ZE PAK, com­pa­nie controlată de Solorz, ce urmează să devină neo­per­aţională până în 2030.

Cele două părţi vor semna un acord pentru crearea unui joint venture pentru rea­l­izarea investiţiei. Acestea nu au oferit detalii privind costurile şi mo­men­tul probabil al finalizării in­ves­tiţiei.

Un raport recent al Wood Mackenzie arată că China va domina piaţa mondială a reactoarelor mici modulare până în 2050, potrivit powerengineeringint.com.

„Dacă vrem să continuăm să ne dezvoltăm rapid, să devenim o societate din ce în ce mai bogată şi să atragem investiţii străine, trebuie să avem acces la energie ieftină“, a declarat Solowow.

Companiile au declarat că proiectul lor privat nu concurează cu planul statului de a construi energie nucleară de până la 9 GW folosing reactoare mari de peste 1 GW fiecare.

Polonia, care depinde de cărbune pentru aproximativ 70% din producţia de energie, are nevoie de energie nucleară pentru a scăpa de dependenţa de cărbune. Ţara vrea să reducă partea cărbunelui din mixul energetic la 11% în aproximativ două decenii.

Guvernul a anunţat anul trecut un plan de a construi prima centrală nucleară a ţării până în 2033, încă cinci urmând să fie construite până în 2043, notează Financial Times.

„Reactoarele mici modulare pot juca un rol semnificativ în soluţionarea provocărilor legate de modernizarea sectorului energetic polonezi“, declara Solowow recent, potrivit Polandin.

În Cehia, licitaţia pentru construirea unui nou bloc la centrala nucleară Dukovany a CEZ ar putea fi lansată până la finalul anului, anunţa recent ministrul ceh al industriei, Karel Havlicek, potrivit Reuters.

Aceasta reprezintă cea mai mare investiţie individuală a Cehiei, estimată la cel puţin 6 mld. de euro. Westingouse din SUA, EDF din Franţa şi KHNP din Coreea de Sud sunt văzute ca potenţiali ofertanţi.

În Ungaria, ministrul afacerilor externe Peter Szijjarto a încheiat cu compania rusă Rosatom care lucrează la noua centrală nucleară a ţării un acord pentru accelerarea lucrărilor în toamnă, scrie Balkangreenenergynews.

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2026, 17:24 // Actual //  bani.md

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.