Doi miliardari polonezi vor să construiască o centrală cu reactoare mici: trebuie să avem acces la energie ieftină

Ţara cea mai dependentă de cărbune din Uniunea Europeană, Polonia, a primit un nou impuls în procesul de tranziţie din domeniul energiei după ce doi dintre cei mai bogaţi antreprenori ai săi şi-au unit forţele pentru a construi reactoare nucleare, scrie Bloomberg. Polonia este singura ţară din fostul bloc comunist est-european care nu are o centrală nucleară.

Este vorba despre miliardarul Michal Solowow, care controlează producătorul din domeniul chimic Synthos, şi Zygmunt Solorz, principalul proprietar al gigantului media şi telecom Cyfrowy Polsat. Cei doi oameni de afaceri intenţionează să construiască între patru şi şase reactoare nucleare, fiecare cu o capacitate de 300 MW.

Centrala nucleară cu reactoare mici modulare este bazată pe tehnologia BWRX-300 dezvoltată de General Electric-Hitachi, potrivit Polandin, scrie Ziarul Financiar.

Investiţia va fi realizată pe locul unei centrale pe lignit din Patnow, operată de ZE PAK, companie controlată de Solorz, ce urmează să devină neoperaţională până în 2030.

Cele două părţi vor semna un acord pentru crearea unui joint venture pentru realizarea investiţiei. Acestea nu au oferit detalii privind costurile şi momentul probabil al finalizării investiţiei.

Un raport recent al Wood Mackenzie arată că China va domina piaţa mondială a reactoarelor mici modulare până în 2050, potrivit powerengineeringint.com.

„Dacă vrem să continuăm să ne dezvoltăm rapid, să devenim o societate din ce în ce mai bogată şi să atragem investiţii străine, trebuie să avem acces la energie ieftină“, a declarat Solowow.

Companiile au declarat că proiectul lor privat nu concurează cu planul statului de a construi energie nucleară de până la 9 GW folosing reactoare mari de peste 1 GW fiecare.

Polonia, care depinde de cărbune pentru aproximativ 70% din producţia de energie, are nevoie de energie nucleară pentru a scăpa de dependenţa de cărbune. Ţara vrea să reducă partea cărbunelui din mixul energetic la 11% în aproximativ două decenii.

Guvernul a anunţat anul trecut un plan de a construi prima centrală nucleară a ţării până în 2033, încă cinci urmând să fie construite până în 2043, notează Financial Times.

„Reactoarele mici modulare pot juca un rol semnificativ în soluţionarea provocărilor legate de modernizarea sectorului energetic polonezi“, declara Solowow recent, potrivit Polandin.

În Cehia, licitaţia pentru construirea unui nou bloc la centrala nucleară Dukovany a CEZ ar putea fi lansată până la finalul anului, anunţa recent ministrul ceh al industriei, Karel Havlicek, potrivit Reuters.

Aceasta reprezintă cea mai mare investiţie individuală a Cehiei, estimată la cel puţin 6 mld. de euro. Westingouse din SUA, EDF din Franţa şi KHNP din Coreea de Sud sunt văzute ca potenţiali ofertanţi.

În Ungaria, ministrul afacerilor externe Peter Szijjarto a încheiat cu compania rusă Rosatom care lucrează la noua centrală nucleară a ţării un acord pentru accelerarea lucrărilor în toamnă, scrie Balkangreenenergynews.

#centrala #Energie #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.