Domeniile peste care vine apocalipsa inteligentei artificiale

Timp de secole, noile valuri de automatizare au fost întâmpinate cu previziuni privind pierderea pe scară largă a locurilor de muncă şi de o furie continuă. Timp de secole, previziunile au fost greşite.

Ar putea fi inteligenţa artificială diferită? O primă privire aruncată asupra istoriei spune că nu. Caracterul revoluţionar al ChatGPT îndeamnă totuşi la o nouă rundă de meditaţie pe acest subiect, scrie The Wall Street Journal.
Inteligenţa artificială se infiltrează în viaţa noastră de ani de zile, în chestiuni precum ar fi completarea frazelor noastre în e-mailuri şi căutările pe internet. Cu toate acestea, a trece de la aceste etape la „inteligenţa artificială generativă”, cum este ChatGPT, este ca şi cum ai trece de la controlul dinamic al vitezei de croazieră la condusul complet autonom.
ChatGPT poate răspunde la întrebări în moduri pe care credeam că sunt rezervate exclusiv oamenilor, mai rapid şi mai ieftin.
Mai multe experimente indică potenţialul uimitor al inteligenţei artificiale generative de a înlocui angajaţii din anumite domenii. Cu ajutorul ChatGPT, profesioniştii precum redactorii, analiştii de date şi profesioniştii din domeniul resurselor umane au reuşit să producă comunicate de presă, rapoarte scurte şi e-mailuri în 37% mai puţin timp, cu 10 minute mai puţin în medie, şi cu rezultate superioare, potrivit unui studiu realizat de Shakked Noy şi Whitney Zhang, doctoranzi la Massachusetts Institute of Technology.

Într-un experiment separat realizat de cercetătorul Sida Peng de la Microsoft Corp. şi de trei coautori, programatorii care au folosit un instrument bazat pe un model dezvoltat, ca şi ChatGPT, de către start-up-ul OpenAI au redus timpul necesar pentru a programa un server web cu mai mult de jumătate.

Acestea sunt rezultate care schimbă regulile jocului. Economiştii de la Goldman Sachs Group Inc., generalizând la nivelul întregii economii, concluzionează că IA generativă ar putea majora creşterea productivităţii muncii – elementul de bază al creşterii economice – cu aproape 1,5 puncte procentuale pe an, o dublare de facto faţă de rata actuală.

O productivitate mai mare înseamnă că unii angajaţi sau anumite tipuri de muncă nu vor mai fi necesare. Automatizarea a înlocuit continuu forţa de muncă de secole, desigur, dar, în mod istoric, a afectat munca de rutină şi repetitivă. În schimb, inteligenţa artificială generativă loveşte în profesioniştii bine plătiţi, cu studii superioare.

Cercetătorii de la Open AI şi de la Universitatea din Pennsylvania au cerut unei echipe de oameni şi unui model de tip ChatGPT să evalueze care sunt ocupaţiile cele mai expuse la IA generativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Unele locuri de muncă – cum ar fi spălătorii de vase şi mecanicii de motociclete şi – au fost considerate ca nefiind expuse. Cele mai vulnerabile ocupaţii au fost matematicienii, analiştii şi designerii web. Studiul a concluzionat că aproximativ 19% dintre toţi lucrătorii ar putea fi afectaţi de cel puţin jumătate din sarcinile lor. Printre ocupaţiile potenţial expuse în proporţie de 100% se numără şi jurnalismul.

#domenii #inteligenta artificiala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional (FMI) ar fi venit la Chișinău pentru a cere Guvernului reducerea drastică a deficitului bugetar, iar bugetul pentru 2027 ar urma să fie unul de austeritate, a declarat deputatul și fostului premier Ion Chicu, care susține că autoritățile sunt presate să reducă cheltuielile publice pentru a evita o eventuală criză financiară. Parlamentarul critică și intenția Guvernului de a negocia un program cu FMI fără finanțare, în condițiile în care statul se împrumută de la băncile locale la dobânzi mult mai mari.

„FMI a venit să ceară Guvernului reducerea drastică a deficitului bugetar. Prim-ministrul Tofan a și anunțat că bugetul pentru anul viitor va fi unul auster. Asta se face sub presiunea FMI”, a declarat Ion Chicu.

Potrivit parlamentarului, instituția financiară internațională ar fi îngrijorată de ritmul în care Republica Moldova acumulează datorii și de nivelul cheltuielilor bugetare. Chicu consideră că menținerea actualei politici de împrumuturi și cheltuieli ar putea pune în pericol stabilitatea finanțelor publice.

Fostul premier susține că experții FMI înțeleg riscurile la care este expusă economia Republicii Moldova dacă autoritățile continuă să se împrumute pentru a finanța cheltuielile curente, fără ajustări ale politicii bugetare.

În același timp, Chicu se arată nedumerit de poziția Guvernului privind posibilitatea încheierii unui nou program cu FMI, dar fără accesarea unor resurse financiare.

„Poziția asta a Guvernului, că vrem program fără bani de la FMI, este stranie. Pentru că banii de la FMI se pot lua sub 3%, dar ei împrumută pe local, de la bănci, deja sub 11–12%. Eu, ca economist, nu pot înțelege așa poziție”, a afirmat deputatul.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să explice de ce preferă finanțarea de pe piața internă, la dobânzi pe care le estimează la 11–12%, în locul unor eventuale împrumuturi mai ieftine de la Fondul Monetar Internațional.

Declarațiile lui Chicu vin în contextul vizitei misiunii FMI în Republica Moldova, desfășurată în perioada 21–28 octombrie, sub conducerea Alinei Iancu.

În cadrul întrevederii cu experții Fondului, premierul Vasile Tofan a declarat că Guvernul mizează pe o creștere economică bazată pe investiții, majorarea productivității și eficientizarea întreprinderilor de stat, inclusiv prin privatizare acolo unde este oportun, și nu pe cheltuieli bugetare nesustenabile.

„Disciplina fiscală și dezvoltarea economică trebuie să meargă mână în mână”, a subliniat șeful Executivului.

În contextul vizitei, premierul a declarat anterior că Republica Moldova nu are în prezent un program activ cu FMI și că autoritățile examinează posibilitatea unui nou acord, care, cel puțin în prima etapă, nu ar include finanțare.

Tofan a explicat că un asemenea program ar putea contribui la disciplinarea politicilor economice și la consolidarea încrederii partenerilor externi, chiar și fără acordarea unor împrumuturi.

Misiunea FMI, condusă de Alina Iancu, se află la Chișinău în perioada 21–28 octombrie. Potrivit reprezentanței Fondului, obiectivul oficial al vizitei este evaluarea evoluțiilor economice recente și discutarea priorităților de politică economică ale autorităților.

#tofan #Chicu #FMI