Drumul scandalurilor! La ce etapă sunt investigațiile?

În cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a oferit detalii despre investigațiile în dosarul legat de construcția drumului Leova-Bumbăta. Ea a subliniat că expertiza tehnică, esențială pentru acest caz, a fost programată de Centrul Național de Expertize Judiciare (CNEJ) pentru trimestrul I din 2028, invocând volumul mare de lucru.

„Noi am insistat ca această procedură să fie urgentată, însă, după luni de așteptare, am constatat că expertul identificat inițial în România era specializat în construcții de clădiri, nu de drumuri. Acum încercăm să găsim un expert adecvat în Ucraina. Până în prezent, nu avem o dată concretă privind finalizarea expertizei”, a declarat Dragalin.

Declarația a generat o reacție din partea Centrului de Expertize de la Ministerul Justiției, care a contestat informațiile, susținând că expertiza ar putea fi gata în câteva luni. Totuși, Veronica Dragalin a reiterat că răspunsurile oficiale primite indică anul 2028 drept termen estimativ.

În dosarul Leova-Bumbăta sunt deja vizați șeful Administrației de Stat a Drumurilor și un agent economic, ambii având statut de învinuit. Întrebată și despre posibilitatea implicării altor persoane, Dragalin a precizat:

„Am descoperit rolul mai multor persoane care au contribuit la construcția acestui drum la prețul stabilit. Multe persoane au fost audiate, iar investigațiile continuă. Nu excludem ca și alte persoane să primească statut de bănuit sau învinuit”.

Veronica Dragalin a menționat că deciziile privind audierea unor oficiali, cum ar fi fostul ministru al Infrastructurii Andrei Spînu, sunt luate în funcție de mai mulți factori. „Examinăm toate aspectele din toate punctele de vedere și decidem în funcție de necesitățile investigației”, a adăugat aceasta.

În prezent, în dosar există două persoane cu statut de bănuit. Este vorba de șeful Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Behjan și un administrator al unei companii private. Or, prejudiciul estimat urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Costurile totale se ridică la 260 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bumbata #leova #drum #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat