După eșecul programului Prima Casă a lui Plahotniuc, Recean lansează Prima Casă plus

Săptămâna viitoare urmează să fie lansat programul Prima Casă Plus, potrivit anunțului premierului Dorin Recean, în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului.

„Am discutat și am convenit cu președinta Maia Sandu ca până săptămâna viitoare să definitivăm Programul Prima Casă plus. O să rog Ministerul Finanțelor, Muncii și împreună cu ODA ca până la sfârșitul săptămânii să avem toate lucrurile puse la punct, iar săptămâna viitoare să lansăm programul Prima Casă Plus”, a declarat Recean.

Potrivit datelor recente, Programul „Prima Casă” din Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă a atractivității sale în 2023, devenind problematic din cauza condițiilor birocratice și a limitelor de cost impuse de bănci.

Anul trecut, doar 60 de credite au fost acordate prin acest program, iar principalul motiv invocat este birocrația excesivă în procesul de acordare a creditelor. Mulți aplicanți consideră acum că obținerea unui împrumut simplu pentru achiziționarea unei locuințe este o opțiune mai atractivă decât a face față cerințelor și întârzierilor asociate cu Programul „Prima Casă”.

O altă problemă majoră este plafonul maxim al costului locuinței impus de bănci, care nu trebuie să depășească un milion de lei. Această sumă, echivalentă cu puțin peste 50.000 de euro, nu mai reflectă realitatea pieței imobiliare. În orașe precum Chișinău, prețurile locuințelor au crescut semnificativ, depășind cu mult limita impusă de program.

În plus, majorările bruste ale dobânzilor în 2022 au provocat creșteri substanțiale ale ratelor lunare pentru beneficiarii „Prima Casă”, generând nemulțumiri și proteste în rândul acestora. Guvernul a intervenit plafonând marja maximă aplicată de bănci la trei procente și compensând parțial creșterea dobânzilor.

Lansat în 2018 de liderul PD Vlad Plahotniuc, Programul „Prima Casă” a cunoscut inițial o creștere rapidă în popularitate, atingând un vârf în 2019, când au fost acordate peste 2.700 de credite. Cu toate acestea, pandemia a afectat cererea în 2020, iar în 2022 numărul de credite acordate a scăzut drastic.

În 2023, programul a devenit din ce în ce mai puțin eficient, generând discuții despre necesitatea reformării sau chiar eliminării acestuia. Până în prezent, Programul „Prima Casă” a facilitat achiziționarea a puțin peste 8.200 de apartamente și case în valoare de patru miliarde și jumătate de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prima #Recean #Plahotniuc #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.