După eșecul programului Prima Casă a lui Plahotniuc, Recean lansează Prima Casă plus

Săptămâna viitoare urmează să fie lansat programul Prima Casă Plus, potrivit anunțului premierului Dorin Recean, în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului.

„Am discutat și am convenit cu președinta Maia Sandu ca până săptămâna viitoare să definitivăm Programul Prima Casă plus. O să rog Ministerul Finanțelor, Muncii și împreună cu ODA ca până la sfârșitul săptămânii să avem toate lucrurile puse la punct, iar săptămâna viitoare să lansăm programul Prima Casă Plus”, a declarat Recean.

Potrivit datelor recente, Programul „Prima Casă” din Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă a atractivității sale în 2023, devenind problematic din cauza condițiilor birocratice și a limitelor de cost impuse de bănci.

Anul trecut, doar 60 de credite au fost acordate prin acest program, iar principalul motiv invocat este birocrația excesivă în procesul de acordare a creditelor. Mulți aplicanți consideră acum că obținerea unui împrumut simplu pentru achiziționarea unei locuințe este o opțiune mai atractivă decât a face față cerințelor și întârzierilor asociate cu Programul „Prima Casă”.

O altă problemă majoră este plafonul maxim al costului locuinței impus de bănci, care nu trebuie să depășească un milion de lei. Această sumă, echivalentă cu puțin peste 50.000 de euro, nu mai reflectă realitatea pieței imobiliare. În orașe precum Chișinău, prețurile locuințelor au crescut semnificativ, depășind cu mult limita impusă de program.

În plus, majorările bruste ale dobânzilor în 2022 au provocat creșteri substanțiale ale ratelor lunare pentru beneficiarii „Prima Casă”, generând nemulțumiri și proteste în rândul acestora. Guvernul a intervenit plafonând marja maximă aplicată de bănci la trei procente și compensând parțial creșterea dobânzilor.

Lansat în 2018 de liderul PD Vlad Plahotniuc, Programul „Prima Casă” a cunoscut inițial o creștere rapidă în popularitate, atingând un vârf în 2019, când au fost acordate peste 2.700 de credite. Cu toate acestea, pandemia a afectat cererea în 2020, iar în 2022 numărul de credite acordate a scăzut drastic.

În 2023, programul a devenit din ce în ce mai puțin eficient, generând discuții despre necesitatea reformării sau chiar eliminării acestuia. Până în prezent, Programul „Prima Casă” a facilitat achiziționarea a puțin peste 8.200 de apartamente și case în valoare de patru miliarde și jumătate de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prima #Recean #Plahotniuc #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.