După eșecul trenurilor, milioanrul Gruia Stoica vinde asfalt în Moldova

Grampet Group, controlat de milionarul român Gruia Stoica, anunță intrarea pe piața materialelor pentru infrastructură prin compania BITUROM – specializată în procesarea și comercializarea bitumului rutier. Compania a început vânzîrile și în Republica Moldova.

Noua fabrică, amplasată pe platforma fostei rafinării RAFO Onești, este prezentată drept cea mai modernă unitate de topire a bitumului din România, cu o capacitate de până la 18 tone pe oră și operare complet automatizată. Prima linie a început deja producția, iar echipamentele pentru alte trei stații de producție de bitum 50/70 și bitum polimerizat au fost contractate. Capacitatea totală anuală va fi de 400.000 tone, echivalentul a 60% din necesarul României.

„Este un pas important pentru consolidarea prezenței grupului în domeniul logisticii integrate și în industria materialelor pentru infrastructură”, a declarat Gruia Stoica, președinte al Grampet Group.

Grupul, care operează în Bulgaria, Ungaria, Croația, Republica Moldova, Germania, Serbia, Grecia, Slovenia și Macedonia, deține 450 de locomotive și 20.000 de vagoane, transportând anual peste 15 milioane de tone de marfă. În portofoliu se regăsesc și cinci terminale logistice la frontierele cu Ucraina și Republica Moldova, precum și fabrici în România și Ungaria pentru reparația vehiculelor feroviare.

Activitatea companiei în Republica Moldova a fost însă marcată de scandaluri. În 2013, CFM a modernizat cinci trenuri sovietice la Remar Pașcani, parte a Grampet Group, într-un contract de circa 11 milioane de euro. Două dintre garnituri au luat ulterior foc: una în 2014, la un an după reabilitare, pe ruta spre Ungheni, și alta în decembrie 2022, pe cursa Chișinău–Iași.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#griua #milioanr #grampet #trenuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.