După SUA și UE, Japonia îngheaţă activele fiicelor lui Putin. Pe cine mai vizează noile sancțiuni

Japonia a impus marţi noi sancţiuni împotriva Rusiei. Astfel, a îngheţat activele a 398 de cetăţeni ruşi, printre care fiicele preşedintelui Vladimir Putin şi soţia ministrului de externe Serghei Lavrov.

Măsurile au fost aprobate de guvernul de la Tokyo, aşa cum anunţase de vineri premierul Fumio Kishida. De asemenea, Japonia va reduce importurile de cărbune din Rusia, iar pe viitor va renunța complet la cărbunele rusesc.

Pentru a stabili ce sancţiuni vor mai fi adoptate împotriva Moscovei, Japonia s-a consultat cu partenerii din G7 – Canada, Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit şi SUA, a spus Kishida.

De altfel, fiicele lui Putin sunt și pe lista sancțiunilor impuse de UE, SUA și Marea Britanie.

Menţionând atrocităţile comise de forţele ruse în Ucraina, Kishida le-a numit pentru prima dată „crime de război”.

#fiicele lui Putin #sanctiuni #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.