E OFICIAL! Igor Talmazan a fost numit noul director al Serviciului Vamal

Începând de astăzi, 6 septembrie 2021, Serviciul Vamal are un nou director. Este vorba de Igor Talmazan, care a fost prezentat astăzi colectivului instituției de către ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi.

Cu ocazia învestirii în funcție, Ministrul Finanțelor l-a felicitat pe Igor Talmazan, i-a urat succes în activitatea profesională și a menționat că principalele obiective necesare de a fi realizate sunt: fortificarea capacității Serviciului Vamal de asigurare a încasărilor la bugetul de stat, îmbunătățirea condițiilor de efectuare a procedurilor vamale pentru agenții economici, eliminarea contrabandei și sporirea eficienței Serviciului Vamal.

La rândul său, noul director al Serviciului Vamal, Igor Talmazan a apreciat încrederea ce i-a fost oferită. El spune că a acceptat această funcție publică fiind perfect conștient de imensa responsabilitate pe care o va avea față de agenții economici în primul rând, dar și față de fiecare cetățean în parte. De asemenea, directorul Vămii a specificat că, în sistemul vamal, ca și în orice alt sistem, multe procese trebuie să fie îmbunătățite și reformate, asumându-și angajamentul să promoveze o politică anticorupție tranșantă. La final, Igor Talmazan și-a exprimat încrederea că odată cu schimbările ce vor urma în următoarea perioadă în Serviciul Vamal, se va schimba și imaginea instituției.

Igor Talmazan este specializat în Drept Public, fiind avocat de profesie. Anterior a activat ca șef al cabinetului președintelui fracțiunii parlamentare. În urma scrutinului din 11 iulie 2021, a ajuns deputat. Pe parcursul anului 2019, a activat în calitate de șef al Corpului de Control al Prim-ministrului Republicii Moldova, Maia Sandu. Anterior, a mai deținut funcții de șef al Inspectoratului Ecologic de Stat al Republicii Moldova și viceministru al Mediului.

#igor talmazan #Director #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața echipamentelor de amestec din Republica Moldova este una mică, dar extrem de concentrată, iar câteva investiții industriale majore pot schimba radical statistica importurilor. Între 2023 și 2025, în țară au fost importate 100 de unități de echipamente de amestec în valoare totală de 26,1 milioane de lei, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija pe baza datelor vamale.

Potrivit analizei, structura pieței este puternic dezechilibrată. Deși majoritatea echipamentelor importate sunt utilaje mici sau mixere simple, cea mai mare parte a valorii provine din câteva instalații industriale de mare capacitate. De exemplu, doar două uzine mobile de asfalt au costat împreună peste 18,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproape 70% din valoarea totală a importurilor din perioada analizată. Prețul mediu al unei astfel de instalații a fost de aproximativ 9,1 milioane de lei.

Pe locul doi în structura valorică a importurilor se află uzinele de beton, cu două unități în valoare totală de circa 2,4 milioane de lei, iar pe locul trei se situează o linie industrială pentru producerea adezivilor, importată la prețul de aproximativ 1,7 milioane de lei. Împreună, aceste trei tipuri de echipamente generează aproximativ 85% din valoarea totală a pieței.

În același timp, 81 de unități importate în această perioadă majoritatea mixere mici sau echipamente auxiliare au reprezentat doar 3,9% din valoarea totală a importurilor. Acest lucru arată că piața este împărțită între două segmente distincte: instalații industriale foarte scumpe, achiziționate punctual pentru proiecte mari, și echipamente mici, cu preț redus, utilizate în construcții sau agricultură.

Analiza evidențiază și o evoluție neobișnuită a importurilor pe ani. În 2023 au fost aduse în Moldova 60 de unități de echipamente, dar valoarea lor totală a fost de doar 791 de mii de lei, ceea ce indică predominanța echipamentelor mici. În 2024 situația s-a schimbat radical: numărul unităților importate a scăzut la 29, însă valoarea totală a crescut de aproape 30 de ori, până la 24,4 milioane de lei. Explicația este importul instalațiilor industriale mari, inclusiv uzinele mobile de asfalt. În 2025 piața a revenit la un nivel mai modest, cu 11 unități importate în valoare de aproximativ 937 de mii de lei.

Un alt aspect interesant este structura echipamentelor noi și a celor second-hand. Deși 86% din utilajele importate au fost noi, echipamentele la mâna a doua au avut în medie un preț mai mare. Valoarea medie a unei unități second-hand a fost de circa 341 de mii de lei, comparativ cu aproximativ 248 de mii de lei pentru echipamentele noi. Potrivit analizei, acest paradox se explică prin faptul că echipamentele utilizate sunt, de regulă, instalații industriale mari linii de producție sau uzine care rămân costisitoare chiar și după utilizare.

În ceea ce privește proveniența utilajelor, Turcia domină categoric piața în termeni valorici. Doar cinci echipamente importate din această țară au însumat aproape 19,7 milioane de lei, adică peste 75% din valoarea totală a importurilor. Germania ocupă locul doi, cu aproximativ 6,8% din piață, în timp ce China domină segmentul de volum: 63 de unități, adică 63% din totalul echipamentelor importate, dar cu doar 4,6% din valoarea totală.

Analiza mai arată că piața este extrem de concentrată și din punct de vedere al companiilor. În total, 34 de firme au importat astfel de echipamente în perioada analizată, însă o singură companie a generat aproape trei sferturi din valoarea totală a importurilor. Aceasta a adus trei instalații industriale două uzine mobile de asfalt și o uzină de beton în valoare de circa 19,5 milioane de lei.

Concluzia economistului este că piața echipamentelor de amestec din Moldova depinde în mare măsură de proiecte mari de infrastructură. Importurile nu sunt determinate de cerere constantă, ci de contracte punctuale pentru construcția de drumuri sau dezvoltarea unor capacități industriale. Astfel, evoluția pieței este influențată mai mult de lansarea unor proiecte majore decât de tendințele generale ale economiei.