Economia Moldovei – o ruină mascată cu PR. O fostă angajată a unui gigant petrolier trage semnalul de alarmă

Mariana Durleșteanu, fost ministru de Finanțe și ex consilier al gigantului petrolier KazMunayGas a făcut o analiză a guvernării PAS din perspectiva economică. Într-o postare pe Facebook, Durleșteanu trece în revistă promisiunile și realizările economice ale guvernului, concluzionând că Moldova a ratat o oportunitate istorică de dezvoltare și consolidare economică.

Potrivit fostei ministre, guvernarea PAS a mizat excesiv pe credite și granturi externe, fără să genereze o strategie coerentă pentru agricultură, industrie, IMM-uri sau atragerea investițiilor străine.

„Accentul pus pe consum în detrimentul investițiilor productive a dus la o supraîndatorare periculoasă a țării, iar nota de plată va fi achitată de generațiile viitoare. Moldova trăiește pe datorie, nu pe dezvoltare”, avertizează Durleșteanu. Durleșteanu critică lipsa de reacție a autorităților în fața inflației galopante, care a depășit 30% în 2022. Măsurile guvernamentale au fost, în opinia ei, târzii, limitate și dezechilibrate, lăsând populația vulnerabilă fără protecție reală.

„Puterea de cumpărare s-a prăbușit, iar măsurile de sprijin au fost mai degrabă cosmetice. Pensionarii, agricultorii, lucrătorii din sectorul real au fost abandonați în fața valului de scumpiri”, scrie Durleșteanu. Un alt punct nevralgic evidențiat în analiză este gestionarea defectuoasă a crizei energetice, marcată de:

Negocieri netransparente la prețuri record;
Implicarea dubioasă a companiei de stat Energocom în achiziții;
Creșteri bruște de tarife, transferate în totalitate către populație;
Lipsa unei strategii energetice pe termen lung;

„Energia s-a scumpit în timp ce guvernul a rămas captiv într-un labirint de improvizații și PR. Nu s-a gândit la securitate energetică, ci la imagine”, subliniază Durleșteanu.

Fostul ministru acuză guvernarea de neglijarea totală a mediului de afaceri, prin:

Lipsa unor programe de sprijin real pentru IMM-uri;
Lipsa reducerilor fiscale sau a subvențiilor bine țintite;
Controale abuzive și birocrație sufocantă, care au dus la închiderea mai multor afaceri decât la deschiderea unora noi;

„Guvernarea PAS a pus economia pe pilot automat, ignorând antreprenorii, exportatorii și producătorii locali. În lipsa unei strategii economice, Moldova continuă să exporte forță de muncă și să importe dependență economică”, conchide Durleșteanu.

Deși PAS a majorat unele salarii în sectorul public, majorările au fost aplicate inegal și cu impact politic evident. Funcționarii de rang înalt au beneficiat de creșteri substanțiale, în timp ce profesorii și medicii au rămas cu venituri modeste.

„S-a creat un sentiment general de nedreptate: elitele administrative au fost premiate, în timp ce sectoarele-cheie, precum educația și sănătatea, au rămas neglijate”, menționează ea.

Durleșteanu conchide că, în ciuda sprijinului masiv de care a beneficiat, PAS nu a livrat rezultate economice tangibile. „Reformele s-au oprit la nivel declarativ, iar economia a fost tratată cu amatorism și propagandă. În loc să investim în dezvoltare, ne-am afundat în datorii. PAS a ales PR-ul în locul performanței, iar rezultatul este o economie fragilă, polarizată și profund dependentă de bani din afară”, afirmă Mariana Durleșteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Durlesteanu #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.