Efectele unui posibil război: Rubla atinge minimul ultimelor 15 luni, petrolul şi aurul cresc, bursele scad

22 Feb. 2022, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Feb. 2022, 11:05 // Actual //  MD Bani

Rubla rusă a coborât la minimul ultimelor 15 luni, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat desfăşurarea de trupe în două regiuni separatiste din estul Ucrainei, pe care le-a recunoscut ca fiind independente, scrie Reuters.

Luni, rubla a suferit cea mai mare scădere de o zi de la izbucnirea pandemiei COVID-19, prăbuşindu-se din cauza temerilor occidentale că decizia lui Putin de a recunoaşte cele două regiuni ca fiind independente şi de a trimite forţe pentru a „menţine pacea” ar putea prevesti un război major, transmite ZF.

La 0613 GMT, rubla era cu 0,2% mai puternică faţă de dolar, la 79,64 , recuperând uşor după ce a alunecat la 80,5825 în primele tranzacţii, cel mai redus nivel din 2 noiembrie 2020. Moneda rusă a câştigat 0.2% pentru a se tranzacţiona la 90.00 unităţi faţă de euro, după ce anterior a atins 90.95, cel mai slab nivel din aprilie 2021.

Rusia a respins în mod repetat afirmaţiile occidentale potrivit cărora ar putea plănui să invadeze Ucraina, dar activele sale au fost afectate de temerile legate de un conflict militar care ar declanşa aproape sigur noi sancţiuni occidentale radicale împotriva Moscovei.

Statele Unite au declarat că vor opri activitatea comercială americană în regiunile separatiste şi vor interzice importul tuturor bunurilor din aceste zone, dar au precizat că aceste măsuri sunt separate de sancţiunile pe care Washingtonul şi aliaţii săi le-au pregătit în cazul în care Rusia ar lansa o invazie la scară largă a Ucrainei.

Sancţiunile coordonate vor fi anunţate în cursul zilei de marţi. Posibilele măsuri ar putea viza instituţii financiare importante, blocarea accesului Rusiei la furnizarea de electronice la nivel mondial sau măsuri menite să frâneze firmele energetice ruseşti.

Cel mai amplu indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a fost pe cale să aibă cea mai proastă zi din această lună, cu o scădere de 1,66%, influenţat de pieţele din Hong Kong şi China continentală. Indicele japonez Nikkei a pierdut 1,7%.

Pieţele americane şi europene erau, de asemenea, pregătite pentru pierderi puternice la deschiderea şedinţei, cu S&P 500 în scădere cu 1,4%, Nasdaq cu 1,9%, Euro Stoxx 50 cu 1,1% mai puţin, iar FTSE cu 0,6%.

În schimb, cotaţiile futures ale ţiţeiului Brent au crescut cu 2,1% până la 97,44 dolari, un nou maxim al ultimilor şapte ani, din cauza îngrijorărilor legate de faptul că exporturile de energie ale Rusiei ar putea fi întrerupte.

Aurul spot a câştigat 0,1%, la 1.908,10 dolari, după ce anterior atinsese un nou maxim al ultimelor şase luni, de 1.913,89 dolari.

La Hong Kong, acţiunile producătorului rus de aluminiu OK Rusal , s-au prăbuşit cu până la 22,1%, la 6,18 dolari HK, cea mai mare scădere procentuală zilnică din aprilie 2018.

Nervozitatea a dus, de asemenea, la scăderea randamentelor trezoreriei americane.

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 17:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2025, 17:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova se numără în 2025 printre statele cu cel mai scăzut nivel al datoriei publice raportate la PIB, potrivit datelor publicate de Visual Capitalist pe baza celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional (World Economic Outlook, octombrie 2025). Țara noastră se situează pe locul 141 din 181 de state analizate, cu o pondere a datoriei de 38% din PIB, mult sub media globală.

La nivel mondial, datoria publică continuă să crească, deși într-un ritm mai lent decât în perioada pandemiei. FMI estimează că datoria medie globală a ajuns în 2025 la 94,7% din PIB, în creștere față de 92,4% anul trecut, dar încă sub vârful istoric de 98,7% atins în 2020.

În clasamentul global, Japonia rămâne statul cu cea mai mare datorie publică – 230% din PIB, urmată de Sudan (222%) și Singapore (176%). Țări precum Venezuela și Libanul depășesc 160%, iar Grecia, care în 2020 atingea 210%, a redus datoria la 147%.

În contrast, Moldova se află în grupul statelor cu datorie redusă, alături de Comore (30%), Insulele Solomon (24%), Samoa (21%) și Timor-Leste, statul cu cea mai mică datorie de pe listă (14%).

Raportul arată o diferență semnificativă între economiile avansate și cele emergente: țările dezvoltate au o medie de 113% din PIB, cu Statele Unite la 124% și Italia la 137%, în timp ce economiile emergente se situează la 74%, deși China (84%) și India (81%) au contribuit la creșterea acestui indicator în ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII