Efectele unui posibil război: Rubla atinge minimul ultimelor 15 luni, petrolul şi aurul cresc, bursele scad

22 Feb. 2022, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Feb. 2022, 11:05 // Actual //  MD Bani

Rubla rusă a coborât la minimul ultimelor 15 luni, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat desfăşurarea de trupe în două regiuni separatiste din estul Ucrainei, pe care le-a recunoscut ca fiind independente, scrie Reuters.

Luni, rubla a suferit cea mai mare scădere de o zi de la izbucnirea pandemiei COVID-19, prăbuşindu-se din cauza temerilor occidentale că decizia lui Putin de a recunoaşte cele două regiuni ca fiind independente şi de a trimite forţe pentru a „menţine pacea” ar putea prevesti un război major, transmite ZF.

La 0613 GMT, rubla era cu 0,2% mai puternică faţă de dolar, la 79,64 , recuperând uşor după ce a alunecat la 80,5825 în primele tranzacţii, cel mai redus nivel din 2 noiembrie 2020. Moneda rusă a câştigat 0.2% pentru a se tranzacţiona la 90.00 unităţi faţă de euro, după ce anterior a atins 90.95, cel mai slab nivel din aprilie 2021.

Rusia a respins în mod repetat afirmaţiile occidentale potrivit cărora ar putea plănui să invadeze Ucraina, dar activele sale au fost afectate de temerile legate de un conflict militar care ar declanşa aproape sigur noi sancţiuni occidentale radicale împotriva Moscovei.

Statele Unite au declarat că vor opri activitatea comercială americană în regiunile separatiste şi vor interzice importul tuturor bunurilor din aceste zone, dar au precizat că aceste măsuri sunt separate de sancţiunile pe care Washingtonul şi aliaţii săi le-au pregătit în cazul în care Rusia ar lansa o invazie la scară largă a Ucrainei.

Sancţiunile coordonate vor fi anunţate în cursul zilei de marţi. Posibilele măsuri ar putea viza instituţii financiare importante, blocarea accesului Rusiei la furnizarea de electronice la nivel mondial sau măsuri menite să frâneze firmele energetice ruseşti.

Cel mai amplu indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a fost pe cale să aibă cea mai proastă zi din această lună, cu o scădere de 1,66%, influenţat de pieţele din Hong Kong şi China continentală. Indicele japonez Nikkei a pierdut 1,7%.

Pieţele americane şi europene erau, de asemenea, pregătite pentru pierderi puternice la deschiderea şedinţei, cu S&P 500 în scădere cu 1,4%, Nasdaq cu 1,9%, Euro Stoxx 50 cu 1,1% mai puţin, iar FTSE cu 0,6%.

În schimb, cotaţiile futures ale ţiţeiului Brent au crescut cu 2,1% până la 97,44 dolari, un nou maxim al ultimilor şapte ani, din cauza îngrijorărilor legate de faptul că exporturile de energie ale Rusiei ar putea fi întrerupte.

Aurul spot a câştigat 0,1%, la 1.908,10 dolari, după ce anterior atinsese un nou maxim al ultimelor şase luni, de 1.913,89 dolari.

La Hong Kong, acţiunile producătorului rus de aluminiu OK Rusal , s-au prăbuşit cu până la 22,1%, la 6,18 dolari HK, cea mai mare scădere procentuală zilnică din aprilie 2018.

Nervozitatea a dus, de asemenea, la scăderea randamentelor trezoreriei americane.

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Ian. 2026, 17:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!