Efectele unui posibil război: Rubla atinge minimul ultimelor 15 luni, petrolul şi aurul cresc, bursele scad

22 Feb. 2022, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Feb. 2022, 11:05 // Actual //  MD Bani

Rubla rusă a coborât la minimul ultimelor 15 luni, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat desfăşurarea de trupe în două regiuni separatiste din estul Ucrainei, pe care le-a recunoscut ca fiind independente, scrie Reuters.

Luni, rubla a suferit cea mai mare scădere de o zi de la izbucnirea pandemiei COVID-19, prăbuşindu-se din cauza temerilor occidentale că decizia lui Putin de a recunoaşte cele două regiuni ca fiind independente şi de a trimite forţe pentru a „menţine pacea” ar putea prevesti un război major, transmite ZF.

La 0613 GMT, rubla era cu 0,2% mai puternică faţă de dolar, la 79,64 , recuperând uşor după ce a alunecat la 80,5825 în primele tranzacţii, cel mai redus nivel din 2 noiembrie 2020. Moneda rusă a câştigat 0.2% pentru a se tranzacţiona la 90.00 unităţi faţă de euro, după ce anterior a atins 90.95, cel mai slab nivel din aprilie 2021.

Rusia a respins în mod repetat afirmaţiile occidentale potrivit cărora ar putea plănui să invadeze Ucraina, dar activele sale au fost afectate de temerile legate de un conflict militar care ar declanşa aproape sigur noi sancţiuni occidentale radicale împotriva Moscovei.

Statele Unite au declarat că vor opri activitatea comercială americană în regiunile separatiste şi vor interzice importul tuturor bunurilor din aceste zone, dar au precizat că aceste măsuri sunt separate de sancţiunile pe care Washingtonul şi aliaţii săi le-au pregătit în cazul în care Rusia ar lansa o invazie la scară largă a Ucrainei.

Sancţiunile coordonate vor fi anunţate în cursul zilei de marţi. Posibilele măsuri ar putea viza instituţii financiare importante, blocarea accesului Rusiei la furnizarea de electronice la nivel mondial sau măsuri menite să frâneze firmele energetice ruseşti.

Cel mai amplu indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a fost pe cale să aibă cea mai proastă zi din această lună, cu o scădere de 1,66%, influenţat de pieţele din Hong Kong şi China continentală. Indicele japonez Nikkei a pierdut 1,7%.

Pieţele americane şi europene erau, de asemenea, pregătite pentru pierderi puternice la deschiderea şedinţei, cu S&P 500 în scădere cu 1,4%, Nasdaq cu 1,9%, Euro Stoxx 50 cu 1,1% mai puţin, iar FTSE cu 0,6%.

În schimb, cotaţiile futures ale ţiţeiului Brent au crescut cu 2,1% până la 97,44 dolari, un nou maxim al ultimilor şapte ani, din cauza îngrijorărilor legate de faptul că exporturile de energie ale Rusiei ar putea fi întrerupte.

Aurul spot a câştigat 0,1%, la 1.908,10 dolari, după ce anterior atinsese un nou maxim al ultimelor şase luni, de 1.913,89 dolari.

La Hong Kong, acţiunile producătorului rus de aluminiu OK Rusal , s-au prăbuşit cu până la 22,1%, la 6,18 dolari HK, cea mai mare scădere procentuală zilnică din aprilie 2018.

Nervozitatea a dus, de asemenea, la scăderea randamentelor trezoreriei americane.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!