Efectul Brexit și COVID-19: Exporturile de alimente și băuturi din Marea Britanie către UE s-au redus la jumătate

Eporturile de alimente şi băuturi din Marea Britanie către Uniunea Europeană aproape s-au înjumătăţit în primul trimestru din 2021, în special din cauza barierelor post-Brexit şi a pandemiei de coronavirus (COVID-19), a anunţat Federaţia industriei alimentare şi a băuturilor din Regatul Unit (Food and Drink Federation – FDF).

Astfel, în primul trimestru al acestui an exporturile britanice de alimente şi băuturi către UE au scăzut cu 47%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Comparativ cu primul trimestru din 2019 – înainte de pandemia de coronavirus – exporturile de brânză au scăzut cu 72%, cele de peşte cu 52%, în timp ce livrările de ciocolată au înregistrat un declin de 37%.

Cea mai afectată rută comercială a fost cea către Irlanda. În mod normal Irlanda era cea mai mare piaţă externă a sectorului de alimente şi băuturi din Marea Britanie, iar în primul trimestru s-a înregistrat un declin de 70%. Vânzările către Germania, Spania şi Italia au scăzut și ele cu peste 50%, scrie BBC.

Vânzările de băuturi şi produse agroalimentare britanice în UE înregistraseră o scădere de 75% în luna ianuarie 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut când UK a ieşit, oficial, din Uniunea Europeană, scrie Agerpres.

Cei mai afectaţi au fost producătorii de whisky: de la exporturi în valoare de 105 milioane de lire sterline, acestea au ajuns la 40 de milioane. De asemenea, valoarea exporturilor de brânză a scăzut de la 45 milioane de lire sterline la 7 milioane, iar producătorii de ciocolată au reuşit să exporte produse în valoare de doar 13 milioane de lire sterline, comparativ cu peste 41 milioane cât înregistrau înainte de Brexit.

#export de alimente #brex #bauturi #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza avertizează că decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft poate declanșa o adevărată „bombă atomică” pentru securitatea energetică a României și Republicii Moldova. Washingtonul a anunțat măsuri drastice care obligă toate băncile și companiile din lume să înceteze colaborarea cu Lukoil și subsidiarele sale unde deține peste 50% până la 21 noiembrie.

Potrivit lui Sturza, aceste sancțiuni vizează reacția Rusiei față de procesul de pace, iar efectul lor va fi resimțit în lanț în Europa de Est. Lukoil și Rosneft produc anual aproximativ 270 de milioane de tone de hidrocarburi, din totalul de 516 milioane tone al Rusiei. Circa 30% din acest volum merge la export — în India, Ungaria, Slovacia și Serbia, dar și indirect în România.

„Aici avem o mare problemă. În comparație cu alte state care au limitat deja activitatea Lukoil, în România și Republica Moldova autoritățile au fost extrem de relaxate”, a scris Sturza, amintind o discuție cu un înalt oficial român care i-a spus: „lucrează, plătesc taxe, Dumnezeu cu ei”.

Fostul premier menționează că Lukoil deține circa 20% din piața de retail în ambele țări, iar în Republica Moldova compania controlează aproape 50% din importul de motorină și 100% din cel de combustibil de aviație. „Să substitui aceste volume într-un timp scurt va fi foarte greu”, avertizează Sturza, subliniind că și în România situația e critică: rafinăria Petrotel Lukoil, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone — 25% din totalul național — ar putea întâmpina dificultăți majore.

Lukoil operează circa 300 de stații peco în România și 100 în Republica Moldova. Acestea nu vor fi închise imediat, însă după 21 noiembrie va fi necesară o licență specială de tranziție. „Eu personal, pe ambele maluri ale Prutului, le spuneam autorităților — vom avea o problemă! Trebuia impusă vânzarea activelor Lukoil. Răspunsul a fost mereu același: ‘totul va fi bine’. Ca să înțelegem cât de influenți sunt rușii pe la noi”, a adăugat Sturza.

În opinia sa, se impune de urgență crearea unui grup de lucru la Chișinău pentru a limita pagubele economice și energetice. Singura soluție viabilă ar fi Rompetrol și, doar limitat, Petrom, „alții mari prieteni cu roșii”, scrie fostul premier.

În final, Sturza face trimitere la o decizie controversată din 2007, când kazahii au intrat pe piața românească prin preluarea Rompetrol. „La reproșul marinarului agitat, eu am răspuns: timpul ne va arăta cine a avut dreptate”, a încheiat el.

#lokoil #sanctiuni #Trump