Eleganță și comoditate: noul Dress Code în Moldova Agroindbank

Băncile au fost întotdeauna asociate cu un stil strict, oficial, în special ce ține de stilul de comunicare și ținuta vestimentară, ceea ce a contribuit la crearea unei percepții eronate de instituție conservatoare, birocratică, cu procese lente.

Considerând că aceasta nu este imaginea care ne reprezintă și fiind orientați spre o deschidere și transparență mai mare, o comunicare și atmosferă mai prietenoasă, procese mai simplificate, Moldova Agroindbank a decis să facă o schimbare și în stilul vestimentar.

Astfel, la prima etapă este implementat stilul vestimentar casual în Centrala Băncii, presupunând eleganță în comoditate și comoditate în eleganță, altfel spus: mai puține cravate și mai mult confort, mai multă libertate la locul de muncă, inclusiv prin stilul de auto-exprimare, mai multă culoare și energie în viața profesională, să fim noi înșine oriunde și oricând.

Conform strategiei Băncii, această abordare urmează să cuprindă toate aspectele ce țin de organizarea activității în cadrul MAIB, iar fiecare dintre membrii echipei, partenerii și clienții Băncii să se simtă cât mai confortabil în această atmosferă.

Bineînțeles că stilurile business și business casual nu sunt anulate, ele urmând să fie respectate în cazurile în care activitatea sau evenimentul le impun ori dacă angajatul Băncii se va simți mai confortabil în asemenea ținute.

Iată și primele reacții ale unor colegi:

„Este o idee minunată și o schimbare de mult așteptată. Noul dress code ne face să ne simțim mai liberi, mai degajați, oferindu-ne plus de comoditate, iar în aceste condiții și productivitatea crește”, spune Olesea Cernavca, Brand Manager.

„În primul rând, este foarte comod să ai posibilitatea să-ți alegi stilul vestimentar în funcție de agendă, iar dimineața poți dormi cu 5 minute mai mult, pentru că nu tot timpul ai obligativitatea de a-ți lega o cravată”, menționează Andrei Ostrovschii, Manager comunicare.

Pentru Directorul Regional Neonila Negruța, noul dress code înseamnă „un suflu nou, o deschidere în plus spre comunicare, fiind percepuți mai aproape de clienți. Noile ținute, mult mai lejere și degajate, aduc culoare și pun în valoare individualitatea și autenticitatea fiecărui coleg”.

Între timp, urmează schimbări și în cazul ținutei vestimentare a angajaților din sucursale, ținând cont de preferințele angajaților din rețea și ale clienților, precum și ținând cont de evoluția formatului sucursalei. Dar despre aceste schimbări vom veni ulterior cu mai multe detalii.

#dress-code #bănci #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.