Elon Musk a pierdut coroana miliardarilor. Cine l-a depăşit pe patronul Twitter în topul magnaţilor lumii

14 Dec. 2022, 17:40
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
14 Dec. 2022, 17:40 // Au Bani //  MD Bani

Bernard Arnault, magnatul francez care se află în spatele companiei de lux LVMH, l-a depăşit marţi pe proprietarul Twitter, Elon Musk, în clasamentul Bloomberg Billionaires Index, fiind pentru prima dată când afaceristul a ajuns în fruntea listei celor mai bogaţi oameni ai lumii.

Arnault, în vârstă de 73 de ani, este de mult timp un pilon în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, dar, spre deosebire de Musk şi de alţi miliardari îndrăzneţi, afaceristul francez apare rar în public şi nu este activ pe reţelele de socializare, scrie ZF.

Deşi Louis Vuitton Moet Hennessy emană extravaganţă, cu 75 de branduri diferite, de la Dom Perignon la Christian Dior şi Tiffany & Co, el a căutat să fie discret într-o ţară în care afişarea ostentativă a bogăţiei nu este privită cu ochi buni.

Bernard Arnault, cu o avere estimată la 170,8 miliarde de dolari, a reuşit să transforme LVMH în cel mai mare conglomerat de bunuri de lux din lume.

LVMH rămâne cea mai prestigioasă platformă pentru designerii ambiţioşi care caută să-şi construiască un nume în lumea luxului: Marc Jacobs şi regretatul Virgil Abloh la Louis Vuitton, Raf Simons la Christian Dior, Phoebe Philo la Celine. Cu toţii au insuflat brandurilor de lux o noutate care le-a menţinut relevante pentru consumatorii tineri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În timp ce slăbirea pieţelor a muşcat semnificativ din averea lui Arnault în acest an – scăzând cu aproximativ 7,2 miliarde de dolari în 2022 – el s-a descurcat mai bine decât miliardarii din domeniul tehnologiei care domină lista bogaţilor lumii. Acest lucru se datorează faptului că cererea a rămas rezistentă pentru produsele de înaltă calitate, pe măsură ce criza Covid-19 a scăzut.

LVMH, cu sediul la Paris, a generat vânzări de aproximativ 64 de miliarde de euro (91,7 miliarde de dolari) anul trecut, o revenire bruscă faţă de adâncurile pandemiei din 2020. Arnault şi familia sa deţin aproximativ 48% din acţiunile companiei, cu 64% din drepturile de vot, potrivit raportului anual al gigantului.

Născut în Roubaix, în nordul Franţei, în 1949, Arnault a absolvit şcoala de inginerie de elită Polytechnique. A continuat să lucreze la întreprinderea de familie Ferret Savinel, axată pe construcţii industriale, înainte de a se muta în 1981 în SUA, unde s-a aventurat în domeniul dezvoltării imobiliare.

S-a întors în Franţa şi a făcut o incursiune în domeniul bunurilor de lux în 1984, când a preluat Boussac Saint-Freres, grupul textil falimentar care deţinea o bijuterie: Christian Dior.

Arnault a divizat majoritatea afacerilor companiei şi, în 1989, a folosit câştigul pentru a cumpăra o participaţie de control în LVMH, ale cărei două companii principale, Louis Vuitton şi Moet Hennessy, au fuzionat în 1987.

În următoarele trei decenii, el a transformat LVMH într-un colos al luxului care vinde o paletă largă de produse de top, de la o întreagă gamă de băuturi fine, la articole din piele, ceasuri, bijuterii, parfumuri şi cosmetice prin intermediul a peste 5.500 de magazine din întreaga lume.

LVMH, cu o valoare de piaţă de 365,7 miliarde de euro, a ridicat la începutul acestui an limita de vârstă a directorului său general. Acest lucru i-ar permite lui Arnault să rămână la conducere până la 80 de ani.

24 Iun. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 16:46 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova continuă să se afle într-o zonă de stagnare, potrivit celei mai recente ediții a Indicatorului Expert-Grup „Termometrul Economic al Moldovei”, care sintetizează evoluția principalilor indicatori economici publicați de Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei.

Datele pentru aprilie 2026 arată că indicatorul compozit a ajuns la +0,07 deviații standard față de media istorică, în timp ce media mobilă pe trei luni s-a situat la +0,04 deviații standard. Ambele valori se încadrează în intervalul definit de autori drept regim de stagnare.

Potrivit Expert-Grup, economia beneficiază de impulsuri pozitive din partea producției industriale, comerțului cu amănuntul și exporturilor. În aprilie, comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare contribuție pozitivă la indicator (+0,18σ), urmat de producția industrială (+0,15σ) și exporturi (+0,03σ), care au crescut cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, semnalele favorabile sunt contrabalansate de creșterea primei de risc din economie și de deteriorarea calității portofoliilor bancare. Cea mai mare contribuție negativă provine din diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază a BNM (-0,20σ), urmată de evoluția creditelor neperformante (-0,11σ).

„Creșterea primei de risc dintre randamentul VMS și rata de bază a menținut media mobilă în jurul valorii zero regim de stagnare  în primele luni ale anului 2026”, se arată în analiza Expert-Grup.

Autorii studiului notează că economia a traversat în ultimii ani mai multe șocuri, de la criza bancară din 2014-2015 și pandemia COVID-19 până la efectele războiului din Ucraina și crizei energetice. După o perioadă îndelungată de declin și stagnare, indicatorul a revenit în teritoriu pozitiv în a doua jumătate a anului 2025, însă fără a semnala încă o creștere economică robustă.

Potrivit Expert-Grup, indicatorul urmărește relativ fidel evoluția PIB-ului și a anticipat o parte importantă a recesiunilor din ultimii 15 ani. În primul trimestru al anului 2026, semnalul de stagnare transmis de indicator a coincis cu încetinirea creșterii economice la doar 0,4%.

Conform metodologiei utilizate, economia intră în regim de creștere atunci când indicatorul depășește pragul de +0,1 deviații standard, iar valorile sub -0,1 semnalează declin economic.