Elon Musk a pierdut coroana miliardarilor. Cine l-a depăşit pe patronul Twitter în topul magnaţilor lumii

14 Dec. 2022, 17:40
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
14 Dec. 2022, 17:40 // Au Bani //  MD Bani

Bernard Arnault, magnatul francez care se află în spatele companiei de lux LVMH, l-a depăşit marţi pe proprietarul Twitter, Elon Musk, în clasamentul Bloomberg Billionaires Index, fiind pentru prima dată când afaceristul a ajuns în fruntea listei celor mai bogaţi oameni ai lumii.

Arnault, în vârstă de 73 de ani, este de mult timp un pilon în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, dar, spre deosebire de Musk şi de alţi miliardari îndrăzneţi, afaceristul francez apare rar în public şi nu este activ pe reţelele de socializare, scrie ZF.

Deşi Louis Vuitton Moet Hennessy emană extravaganţă, cu 75 de branduri diferite, de la Dom Perignon la Christian Dior şi Tiffany & Co, el a căutat să fie discret într-o ţară în care afişarea ostentativă a bogăţiei nu este privită cu ochi buni.

Bernard Arnault, cu o avere estimată la 170,8 miliarde de dolari, a reuşit să transforme LVMH în cel mai mare conglomerat de bunuri de lux din lume.

LVMH rămâne cea mai prestigioasă platformă pentru designerii ambiţioşi care caută să-şi construiască un nume în lumea luxului: Marc Jacobs şi regretatul Virgil Abloh la Louis Vuitton, Raf Simons la Christian Dior, Phoebe Philo la Celine. Cu toţii au insuflat brandurilor de lux o noutate care le-a menţinut relevante pentru consumatorii tineri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În timp ce slăbirea pieţelor a muşcat semnificativ din averea lui Arnault în acest an – scăzând cu aproximativ 7,2 miliarde de dolari în 2022 – el s-a descurcat mai bine decât miliardarii din domeniul tehnologiei care domină lista bogaţilor lumii. Acest lucru se datorează faptului că cererea a rămas rezistentă pentru produsele de înaltă calitate, pe măsură ce criza Covid-19 a scăzut.

LVMH, cu sediul la Paris, a generat vânzări de aproximativ 64 de miliarde de euro (91,7 miliarde de dolari) anul trecut, o revenire bruscă faţă de adâncurile pandemiei din 2020. Arnault şi familia sa deţin aproximativ 48% din acţiunile companiei, cu 64% din drepturile de vot, potrivit raportului anual al gigantului.

Născut în Roubaix, în nordul Franţei, în 1949, Arnault a absolvit şcoala de inginerie de elită Polytechnique. A continuat să lucreze la întreprinderea de familie Ferret Savinel, axată pe construcţii industriale, înainte de a se muta în 1981 în SUA, unde s-a aventurat în domeniul dezvoltării imobiliare.

S-a întors în Franţa şi a făcut o incursiune în domeniul bunurilor de lux în 1984, când a preluat Boussac Saint-Freres, grupul textil falimentar care deţinea o bijuterie: Christian Dior.

Arnault a divizat majoritatea afacerilor companiei şi, în 1989, a folosit câştigul pentru a cumpăra o participaţie de control în LVMH, ale cărei două companii principale, Louis Vuitton şi Moet Hennessy, au fuzionat în 1987.

În următoarele trei decenii, el a transformat LVMH într-un colos al luxului care vinde o paletă largă de produse de top, de la o întreagă gamă de băuturi fine, la articole din piele, ceasuri, bijuterii, parfumuri şi cosmetice prin intermediul a peste 5.500 de magazine din întreaga lume.

LVMH, cu o valoare de piaţă de 365,7 miliarde de euro, a ridicat la începutul acestui an limita de vârstă a directorului său general. Acest lucru i-ar permite lui Arnault să rămână la conducere până la 80 de ani.

13 Nov. 2026, 11:48
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2026, 11:48 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reforma salarială pregătită de Guvern, pentru care sunt prevăzute 3,2 miliarde de lei, nu va elimina inechitățile dintre angajații sectorului bugetar. Deși Ministerul Finanțelor propune introducerea unei valori de referință de bază de 4.200 de lei, sistemul va păstra încă cinci valori derogatorii, ceea ce înseamnă că diferențele de salarizare vor continua să existe. Uniformizarea grilei prin aplicarea unei singure valori de referință rămâne doar un obiectiv pentru anii următori.

Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Maia Savva, a recunoscut că actualul sistem de salarizare a fost distorsionat de introducerea repetată a unor valori de referință diferite pentru diverse categorii de angajați. În prezent, există zece asemenea valori, stabilite prin legile bugetare anuale, iar reforma propusă va reduce numărul acestora, fără a elimina complet derogările.

„Noi, la moment, acum avem 10 valori de referință conform legii bugetare anuale, de ceea ce și-a distorsionat grila de salarizare pe care o avem”, a declarat Maia Savva.

Potrivit oficialului, noul mecanism va prevedea o valoare de referință de bază de 4.200 de lei, însă vor fi menținute și cinci valori derogatorii, aplicabile anumitor categorii de personal. Ministerul Finanțelor intenționează să reducă treptat aceste excepții, fără a anunța deocamdată un termen concret pentru eliminarea lor definitivă.

Mai mult, Savva a făcut trimitere la concluziile unui raport elaborat de experți, potrivit căruia un sistem salarial cu adevărat echitabil ar trebui să funcționeze în baza unei singure valori de referință pentru întreaga grilă bugetară.

„Conform raportului care a fost realizat de către experți, să avem obiectivitate și echitate asupra grilei de salarizare, ar fi și ar trebui să tindem să avem doar o singură valoare de referință aplicată pentru grila de salarizare”, a afirmat reprezentanta Ministerului Finanțelor.

Astfel, deși autoritățile își propun să corecteze dezechilibrele acumulate în sistemul de salarizare, reforma nu va aduce imediat o uniformizare a mecanismului de calcul. Angajații din diferite domenii bugetare vor continua să fie remunerați în baza unor valori de referință distincte, în funcție de derogările păstrate în legislație.

Reforma are un impact bugetar estimat la 3,2 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ un miliard de lei este destinat majorărilor salariale din educație, unde creșterea medie anunțată este de 14,4%. Alte 845 de milioane de lei vor fi direcționate către personalul tehnic și muncitoresc din sectorul bugetar.

În total, cele două categorii vor absorbi aproximativ 1,85 miliarde de lei, echivalentul a aproape 58% din costul estimat al reformei.