Embargoul UE pe gaz și petrol din Rusia, contestat în judecată de Ungaria și Slovacia

Ungaria a anunțat miercuri că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene planul care interzice statelor membre importul de gaz și petrol din Rusia, iar Slovacia se va alătura demersului. Budapesta califică această inițiativă drept „un dictat inacceptabil” al Bruxelles-ului, care ar încălca tratatele UE și ar pune în pericol securitatea energetică națională, transmite Agerpres.

„De îndată ce planul va fi aprobat în forma sa finală, îl vom contesta imediat la Curtea de Justiție a UE”, a declarat la Bruxelles ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, precizând că Slovacia se va ralia acțiunii. Ambele state depind semnificativ de importurile energetice din Rusia și se opun întreruperii acestora, invocând lipsa unei ieșiri la mare și faptul că rutele alternative sunt insuficiente și mult mai costisitoare.

Potrivit ministrului ungar, ideea de a interzice importurile energetice rusești — susținută de Comisia Europeană — reprezintă „un dictat inacceptabil”, iar respectarea unei astfel de decizii „politice și ideologice” este „imposibilă”. Szijjarto afirmă că măsura va duce la „o creștere dramatică a prețurilor” și contravine tratatelor UE, care prevăd că gestionarea aprovizionării energetice este o competență națională.

Acesta a criticat și modalitatea prin care Bruxelles-ul ar încerca să evite veto-ul Ungariei, prezentând reglementarea drept o măsură comercială, astfel încât să poată fi adoptată prin majoritate calificată în Consiliul UE, nu prin unanimitate.

Comisia Europeană urmează să înainteze o propunere legislativă la începutul anului viitor, după ce negociatorii Consiliului UE și ai Parlamentului European au convenit miercuri ca statele membre să oprească importurile de gaze naturale din Rusia cel târziu la sfârșitul lunii octombrie 2027 și importurile de petrol până la finalul aceluiași an. Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia ar urma să fie oprite chiar mai devreme, până la sfârșitul anului 2026.

După invazia Rusiei în Ucraina și sabotarea conductelor Nord Stream, Uniunea Europeană a redus deja dependența de gazul rusesc, înlocuindu-l parțial cu GNL importat în special din SUA. Aceste livrări sunt însă mai scumpe decât gazele transportate prin conducte, iar blocul comunitar are nevoie de energie accesibilă pentru a menține competitivitatea industriei europene în raport cu China și SUA, unde costurile sunt mult mai reduse.

#Slovacia #gaz #Ungaria #Sanctiuni Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.