Era Internet Explorer a apus: Microsoft a dezactivat definitiv Internet Explorer şi a introdus un nou browser

Microsoft a dezactivat definitiv versiunea desktop a Internet Explorer pe anumite versiuni de Windows 10 şi a actualizat browserul nou, Microsoft Edge, a anunţat compania.

Toate celelalte dispozitive neredirecţionate încă de la Explorer la Microsoft Edge vor fi, de asemenea, vizate. Practic, când utilizatorii vor încerca să acceseze Explorer, vor fi redirecţionaţi către Edge.

Browserul a fost lansat iniţial de Microsoft în 1995, fiind unul dintre primele şi cele mai populare browsere de pe internet la acea vreme. Compania a creat 11 versiuni ale Explorer de-a lungul existenţei, versiunea finală fiind lansată în 2013.

Microsoft Edge, cel mai nou browser al gigantului tehnologic, a fost lansat ca înlocuitor al Explorer în 2015, dar a coexistat pe dispozitive cu predecesorul său până săptămâna aceasta, potrivit CBS News.

Internet Explorer a atins apogeul popularităţii în 2004, când a obţinut o cotă de piaţă de 94%, într-o perioadă în care alternative precum Firefox de la Mozilla sau Safari de la Apple se aflau la început de drum.

În luna iunie a anului trecut, Microsoft a anunţat că retrage Explorer, dar abia marţi aplicaţia a încetat să mai funcţioneze.

Programul de navigaţie Edge trebuie să concureze, cel puţin la capitolul popularitate, cu Google Chrome. Potrivit celor mai recente date de la Stacounter, acesta se situează la puţin peste 4% din utilizarea globală pe computere, în timp ce Google, pe de altă parte, se situează la peste 65%. Potrivit Microsoft, Edge oferă „o experienţă web mai rapidă, mai sigură şi mai modernă decât Internet Explorer”.

Elementele vizuale ale Internet Explorer 11 şi pictogramele din meniul de start şi bara de activităţi vor fi, de asemenea, eliminate treptat în iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#era #browser #internet

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Coridorul vertical de transport al gazelor naturale din Grecia spre Europa de Est și de Nord, care include și Republica Moldova, intră într-o etapă decisivă, în care viabilitatea comercială a proiectului este pusă la încercare. Următoarele săptămâni vor arăta dacă această rută poate deveni competitivă sau va rămâne mai degrabă un instrument cu valoare geopolitică, dar cu utilizare limitată în piață, potrivit unei analize a publicației grecești New Money.

Semnalele venite de la ultimele licitații de capacitate sunt rezervate. Costurile ridicate de tranzit, lipsa unor reduceri clare ale tarifelor și concurența dură din partea rutelor nordice de LNG au determinat traderii să adopte o poziție de așteptare. Gazul care intră în Europa prin terminalele din Grecia și este transportat prin Balcani până în Ucraina, traversând și Republica Moldova, este taxat succesiv de mai mulți operatori de transport, ceea ce duce la un preț final mai puțin atractiv.

Acest lucru s-a văzut clar pe 22 decembrie, când licitația pentru capacități lunare de transport pe rutele sudice, inclusiv pe traseul care include Moldova, s-a încheiat fără nicio rezervare. Absența totală a interesului comercial a transmis un semnal clar privind reticența pieței de a prelua costurile suplimentare. Situația a contrastat cu luna noiembrie, când o parte importantă din capacitatea disponibilă fusese contractată, pe fondul interesului crescut pentru livrări de gaze non-rusești, inclusiv LNG american, către Ucraina.

Potrivit surselor din piață, scăderea cererii a fost influențată și de diminuarea necesarului de LNG pentru luna ianuarie, ceea ce a afectat fluxurile comerciale pe întreg coridorul, inclusiv pe segmentul care traversează Republica Moldova. În aceste condiții, perspectivele pe termen scurt rămân incerte, iar deciziile comerciale sunt amânate până la clarificarea regimului tarifar.

În paralel, Statele Unite s-au implicat mai activ în acest dosar, anunțând crearea unei task force dedicate soluționării problemelor tehnice, comerciale și de reglementare ale Coridorului Vertical, cu scopul de a facilita exporturile de LNG american către Europa de Est. Grupul a avut deja o primă reuniune în decembrie, iar discuțiile continuă atât la Washington, cât și la Bruxelles, unde sunt analizate posibile mecanisme de reducere a tarifelor de tranzit, aflate sub supravegherea autorităților europene de concurență.

În timp ce ruta sudică se confruntă cu aceste dificultăți, traderii continuă să favorizeze rutele LNG din Europa Centrală și de Nord, prin terminale din Polonia, Lituania sau Croația, considerate mai previzibile și mai avantajoase din punct de vedere al costurilor. Această competiție pune o presiune suplimentară asupra coridorului care traversează și Moldova, în pofida sprijinului politic consistent din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite.