EU4Moldova: Comunități Locale – Managementul integrat al deșeurilor la Iargara. Ceremonia de înmânare a echipamentelor

Pe măsură ce Republica Moldova își continuă drumul aderării la Uniunea Europeană, un domeniu-cheie de interes național este modernizarea sistemului său de gestionare a deșeurilor. În conformitate cu standardele de mediu ale Uniunii Europene, acest efort va îmbunătăți semnificativ serviciile de colectare a deșeurilor și va crea un viitor mai durabil pentru țară.

Cu sprijinul Uniunii Europene, al cooperării internaționale dintre Austria și Germania, autoritățile locale din orașul Iargara și comunele Cazangic, Sărățica Nouă, Sărata Nouă, Tigheci și Băiuș implementează planurile lor de îmbunătățire a serviciilor de gestionare a deșeurilor solide și alimentarea cu apă și canalizare. Aceasta include dezvoltarea unor mici măsuri de infrastructură, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la protecția mediului, conectarea familiilor vulnerabile la serviciile publice, îmbunătățirea calității serviciilor, informarea și implicarea comunității în procesul decizional. Ca rezultat, 13.000 de locuitori din aceste zone vor beneficia de un mediu mai curat și acces la apă.

Pentru a susține acest obiectiv crucial, un set de echipamente importante de management al deșeurilor a fost predat Primăriei Iargara, cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA), prin intermediul programului „EU4Moldova: Comunități Locale”.

Proiectul din Iargara abordează în mod specific ineficiențele de colectare și sortare a deșeurilor. Pentru a răspunde acestor provocări, Primăria Iargara a primit o donație substanțială de echipamente de management integrat al deșeurilor. Această donație a inclus:

o autospecială (autogunoieră) pentru eficientizarea colectării deșeurilor
o furgonetă pentru operațiunile logistice
un buldoexcavator pentru a gestiona depozitul de deșeuri
diverse echipamente operaționale pentru gestionarea deșeurilor.

În plus, au fost puse la dispoziție aproape 5000 de coșuri de gunoi de diferite dimensiuni și culori pentru a încuraja locuitorii să adopte practici de sortare a deșeurilor la domiciliu. Valoarea echipamentelor donate ajunge la 280.000 de euro.

În aceeași zi, un certificat de grant cu o valoare totală de 180.000 de euro a fost înmânat unui ONG local selectat, cu scopul de a îmbunătăți prestarea serviciilor publice locale în cele șase comunități selectate din raionul Leova.

Angajamentul Republicii Moldova pentru un mediu curat Ministrul Mediului al Republicii Moldova, Sergiu Lazarencu, a subliniat importanța unui mediu curat și a unui sistem funcțional de gestionare a deșeurilor pentru sănătatea publică, dezvoltarea economică și respectarea drepturilor fundamentale ale omului în cadrul ceremoniei de predare a echipamentelor de gestionare a deșeurilor către Primăria Iargara.

„Cele 6 localități care au aplicat la acest proiect ne demonstrează că primăriile pot găsi soluții practice pentru gestionarea deșeurilor, chiar și atunci când fondurile sunt limitate și mă bucur că cei peste 13000 mii de locuitori vor avea servicii de salubrizare calitative și respectiv, localități mai curate și un trai mai confortabil.

Le sunt recunoscător partenerilor de dezvoltare care prin astfel de proiecte de finanțare nu doar că ne ajută să avem sate și orașe mai curate, dar sprijină eforturile Guvernului de a construi infrastructura necesară pentru a rezolva problema deșeurilor în Republica Moldova și crea avem un mediu, mai curat, mai sustenabil și mai sănătos”, a declarat Lazarencu.

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a felicitat programul „EU4Moldova: Comunități Locale” ca fiind o piatră de temelie pentru construirea unui viitor mai luminos și îmbunătățirea serviciilor publice critice, în special gestionarea deșeurilor la nivel local. El a subliniat importanța colaborării și o responsabilitate comună pentru păstrarea unui mediu mai curat:

„Programul „EU4Moldova: Comunități Locale” se concentrează pe îmbunătățirea serviciilor publice cruciale, precum sanitația și gestionarea deșeurilor, așa cum vedem astăzi aici, la Iargara”, a declarat ambasadorul Mažeiks.

„Deșeurile pot deveni o resursă în sine, trimiterea deșeurilor la groapa de gunoi ar trebui să fie ultima soluție. Colectarea eficientă a deșeurilor, separarea, reciclarea și depozitarea responsabilă a deșeurilor sunt sarcini fundamentale pentru conservarea mediului și a sănătății noastre, îmbunătățind calitatea vieții cetățenilor din întreaga țară. Cooperarea și efortul comun a celor șase autorități publice locale este de remarcat în acest proiect demonstrativ, precum și spiritul de colaborare dintre Uniunea Europeană, statele sale membre și Moldova privind aceste inițiative importante de ordin social și de protecție a mediului”, a spus șeful Delagației UE în Republica Moldova.

Ambasadorul Mazeiks a subliniat, de asemenea, angajamentul Uniunii Europene față de viitorul verde al Moldovei prin diverse inițiative, precum programele EU4Moldova și EU4Environment. Aceste programe oferă ajutor financiar, expertiză tehnică și sprijin pentru consolidarea capacităților de răspuns la provocările de mediu și de promovare a practicilor durabile în Moldova.

Stella Avallone, Ambasadoarea Republicii Austria în Republica Moldova, a subliniat angajamentul Austriei de a sprijini dezvoltarea Republicii Moldova prin intermediul programului „EU4Moldova: Comunități Locale”. Această inițiativă se concentrează pe abilitarea comunităților locale prin îmbunătățirea serviciilor publice și a infrastructurii de apă, salubritate și gestionare a deșeurilor.

Ambasadoarea Avallone a descris experiența vastă a Austriei în gestionarea durabilă a deșeurilor ca o resursă valoroasă pentru colaborare. Ea remarcat schimbul de cunoștințe, programele de consolidare a capacităților și campaniile de sensibilizare a populației ca potențiale domenii de parteneriat pentru îmbunătățirea practicilor de gestionare a deșeurilor în Moldova.

„În numele Republicii Austria, este onoarea mea să mă aflu astăzi aici pentru a marca un efort de colaborare care este foarte promițător pentru viitorul Moldovei: programul „EU4Moldova: Comunități Locale”. Această inițiativă, finanțată de Uniunea Europeană cu cofinanțare din partea Austriei și a altor parteneri (BMZ și Polish Aid), recunoaște importanța comunităților locale în dezvoltarea fundamentală a Moldovei. Austria este mândră să contribuie cu expertiza sa în gestionarea durabilă a deșeurilor la acest program și credem că schimbul de cunoștințe, consolidarea capacităților și campaniile de sensibilizare a populației pot fi deosebit de utile pentru comunitățile locale”, a declarat diplomata.

Programul EU4Moldova: Comunități Locale este o inițiativă „Echipa Europa”, finanțată de Uniunea Europeană, guvernele Germaniei, Austriei și Poloniei, care prioritizează îmbunătățirea nivelului de trai în raioanele Edineț, Strășeni și Leova. În orașul Iargara, raionul Leova, proiectul în cauză se axează pe îmbunătățirea managementului deșeurilor solide.

Acest program se extinde și în localitățile învecinate, inclusiv Tigheci, Băiuș și Sărata-Nouă, de care beneficiază peste 16.500 de persoane.

#Iargara #EU4Moldova: Comunități Locale #management #deseuri #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.