Europa are probleme cu stocurile de gaze. Livrările de gaz lichefiat din SUA întârzie din cauza unei explozii

O Întrerupere de cel puţin trei săptămâni la Freeport LNG, operatorul uneia dintre cele mai mari uzine de export din SUA care produce gaz natural lichefiat (GNL), se aşteaptă să întârzie livrările către Europa, punând şi mai mult în dificultate eforturile continentului de a elimina treptat gazul rusesc.

Întreruperea de la uzină a început miercuri cu o explozie la instalaţia sa de pe coasta Golfului Texas. Uzina trimitea în mod istoric majoritatea încărcăturilor sale către Japonia şi Coreea, dar întreruperea va afecta Europa, care a atras încărcăturile americane. Invazia Rusiei în Ucraina, acţiuni pe care Moscova le numeşte o „operaţiune militară specială”, a mutat fluxurile dinspre Asia spre Europa, conform Reuters.

O oprire de trei săptămâni va însemna pierderea a aproximativ 13-15 încărcături, deşi Europa ar trebui să fie capabilă să îşi recupereze pierderile din stocarea de gaze. Dar riscul rămâne dacă oprirea se prelungeşte pentru o perioadă mai lungă, au spus analiştii.

„O oprire de minim trei săptămâni înseamnă o pierdere de aproximativ 940.000 de tone de GNL. Dacă am lua o încărcătură medie de aproximativ 70.000 de tone, asta înseamnă aproximativ 13 încărcături”, a declarat Alex Froley, analist GNL.

Întreruperea coincide cu întreţinerea Nord Stream 1 şi cu unele măsuri de întreţinere a gazului norvegian; cu toate acestea, piaţa ar putea fi capabilă să facă faţă prin retragerea unor volume din depozite, a declarat o persoană familiarizată cu piaţa.

„Dacă întreruperea durează luni şi nu săptămâni, pierderea totală poate fi mult mai mare, iar situaţia stocurilor din Europa nu va fi la fel de liniştitoare”, a declarat Tamir Druz, director general la Capra Energy

#LNG #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.