Europa are probleme cu stocurile de gaze. Livrările de gaz lichefiat din SUA întârzie din cauza unei explozii

O Întrerupere de cel puţin trei săptămâni la Freeport LNG, operatorul uneia dintre cele mai mari uzine de export din SUA care produce gaz natural lichefiat (GNL), se aşteaptă să întârzie livrările către Europa, punând şi mai mult în dificultate eforturile continentului de a elimina treptat gazul rusesc.

Întreruperea de la uzină a început miercuri cu o explozie la instalaţia sa de pe coasta Golfului Texas. Uzina trimitea în mod istoric majoritatea încărcăturilor sale către Japonia şi Coreea, dar întreruperea va afecta Europa, care a atras încărcăturile americane. Invazia Rusiei în Ucraina, acţiuni pe care Moscova le numeşte o „operaţiune militară specială”, a mutat fluxurile dinspre Asia spre Europa, conform Reuters.

O oprire de trei săptămâni va însemna pierderea a aproximativ 13-15 încărcături, deşi Europa ar trebui să fie capabilă să îşi recupereze pierderile din stocarea de gaze. Dar riscul rămâne dacă oprirea se prelungeşte pentru o perioadă mai lungă, au spus analiştii.

„O oprire de minim trei săptămâni înseamnă o pierdere de aproximativ 940.000 de tone de GNL. Dacă am lua o încărcătură medie de aproximativ 70.000 de tone, asta înseamnă aproximativ 13 încărcături”, a declarat Alex Froley, analist GNL.

Întreruperea coincide cu întreţinerea Nord Stream 1 şi cu unele măsuri de întreţinere a gazului norvegian; cu toate acestea, piaţa ar putea fi capabilă să facă faţă prin retragerea unor volume din depozite, a declarat o persoană familiarizată cu piaţa.

„Dacă întreruperea durează luni şi nu săptămâni, pierderea totală poate fi mult mai mare, iar situaţia stocurilor din Europa nu va fi la fel de liniştitoare”, a declarat Tamir Druz, director general la Capra Energy

#LNG #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.