Europa, cotropită de frig. Continentul are de trecut „testul de energie”

Valul de frig care afectează continentul va continua şi săptămâna viitoare, fiind prognozate temperaturi negative în Germania şi ninsori în unele părţi ale Regatului Unit.

Deşi aceste condiţii vor contribui la creşterea spiritului de sărbătoare, ele vor începe să pună presiune asupra aprovizionării cu energie, care este esenţială pentru ca Europa să supravieţuiască iernii fără pene de curent.

Toamna blândă a limitat consumul de gaz şi a ajutat la umplerea depozitelor, reducând astfel îngrijorările legate de posibilele penurii cauzate de pierderea fluxurilor ruseşti. Dar provocările încep acum. Cererea mai mare de încălzire şi lipsa de aprovizionare din partea parcurilor eoliene din Marea Britanie, Germania şi ţările nordice vor pune la încercare reţelele, în timp ce parcurile nucleare franceze şi suedeze se confruntă cu dificultăţi.

Şi, deşi guvernul din Germania, cea mai mare economie europeană, se aşteaptă să aibă suficientă energie în lunile reci, autoritatea de reglementare a reţelei BNetzA a îndemnat vineri locuinţele şi întreprinderile să reducă încălzirea pentru a economisi combustibil.

“Este foarte probabil că va exista o creştere a cererii de încălzire pentru a face faţă condiţiilor mai reci care vor persista în cea mai mare parte a lunii”, a declarat Alexandra Sherred, meteorolog asociat la The Weather Co, citat de mediafax.ro.

Deşi va fi mai cald în jurul Mării Mediterane, nordul Europei va resimţi gerul până săptămâna viitoare. Mercurul va coborî până la -23 de grade Celsius în nordul Scandinaviei luni, a declarat institutul meteorologic suedez. Alţi meteorologi văd cele mai multe şanse de ninsori pe termen scurt în nordul şi estul Scoţiei, iar Met Office din Marea Britanie a emis o avertizare pentru zăpadă şi gheaţă în sud-estul Angliei şi la Londra începând de duminică.

“Totul sugerează că vremea rece va dura cel puţin în următoarele 10 zile”, a declarat Mattias Lind, meteorolog în Suedia. “S-ar putea să fie destul de multă zăpadă în zilele următoare”.

Îngrijorarea este că aceste condiţii aspre însoţesc o criză de energie electrică din ce în ce mai gravă în Suedia, cu o întrerupere a activităţii la cel mai mare reactor nuclear al ţării. Acest lucru înseamnă că naţiunea va trebui să se bazeze pe importurile de energie din Norvegia, Germania şi Polonia pentru a se asigura că există suficientă energie pentru toată lumea.

În Germania, cetăţenii au fost lăudaţi pentru că au economisit gazul atunci când temperaturile erau încă blânde în noiembrie. Şi, în timp ce cererea de încălzire creşte acum, când temperaturile ating aproximativ -7 grade Celsius în locuri precum Berlin şi Hamburg, gospodăriile vor fi tentate să dea drumul la termostat.

“Trebuie să ţinem cont de faptul că iarna se poate prelungi”, a declarat Klaus Mueller, preşedintele autorităţii germane de reglementare a reţelelor, într-un interviu acordat postului public de televiziune ARD.

Există şi alte ameninţări meteorologice la adresa sistemului energetic european. Producţia eoliană va atinge un minim în weekend în Marea Britanie, înainte de a creşte luni – lucru care a provocat o revenire a preţurilor energiei electrice pe termen scurt.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#frig #Energie #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.