Europa, cotropită de frig. Continentul are de trecut „testul de energie”

Valul de frig care afectează continentul va continua şi săptămâna viitoare, fiind prognozate temperaturi negative în Germania şi ninsori în unele părţi ale Regatului Unit.

Deşi aceste condiţii vor contribui la creşterea spiritului de sărbătoare, ele vor începe să pună presiune asupra aprovizionării cu energie, care este esenţială pentru ca Europa să supravieţuiască iernii fără pene de curent.

Toamna blândă a limitat consumul de gaz şi a ajutat la umplerea depozitelor, reducând astfel îngrijorările legate de posibilele penurii cauzate de pierderea fluxurilor ruseşti. Dar provocările încep acum. Cererea mai mare de încălzire şi lipsa de aprovizionare din partea parcurilor eoliene din Marea Britanie, Germania şi ţările nordice vor pune la încercare reţelele, în timp ce parcurile nucleare franceze şi suedeze se confruntă cu dificultăţi.

Şi, deşi guvernul din Germania, cea mai mare economie europeană, se aşteaptă să aibă suficientă energie în lunile reci, autoritatea de reglementare a reţelei BNetzA a îndemnat vineri locuinţele şi întreprinderile să reducă încălzirea pentru a economisi combustibil.

„Este foarte probabil că va exista o creştere a cererii de încălzire pentru a face faţă condiţiilor mai reci care vor persista în cea mai mare parte a lunii”, a declarat Alexandra Sherred, meteorolog asociat la The Weather Co, citat de mediafax.ro.

Deşi va fi mai cald în jurul Mării Mediterane, nordul Europei va resimţi gerul până săptămâna viitoare. Mercurul va coborî până la -23 de grade Celsius în nordul Scandinaviei luni, a declarat institutul meteorologic suedez. Alţi meteorologi văd cele mai multe şanse de ninsori pe termen scurt în nordul şi estul Scoţiei, iar Met Office din Marea Britanie a emis o avertizare pentru zăpadă şi gheaţă în sud-estul Angliei şi la Londra începând de duminică.

„Totul sugerează că vremea rece va dura cel puţin în următoarele 10 zile”, a declarat Mattias Lind, meteorolog în Suedia. „S-ar putea să fie destul de multă zăpadă în zilele următoare”.

Îngrijorarea este că aceste condiţii aspre însoţesc o criză de energie electrică din ce în ce mai gravă în Suedia, cu o întrerupere a activităţii la cel mai mare reactor nuclear al ţării. Acest lucru înseamnă că naţiunea va trebui să se bazeze pe importurile de energie din Norvegia, Germania şi Polonia pentru a se asigura că există suficientă energie pentru toată lumea.

În Germania, cetăţenii au fost lăudaţi pentru că au economisit gazul atunci când temperaturile erau încă blânde în noiembrie. Şi, în timp ce cererea de încălzire creşte acum, când temperaturile ating aproximativ -7 grade Celsius în locuri precum Berlin şi Hamburg, gospodăriile vor fi tentate să dea drumul la termostat.

„Trebuie să ţinem cont de faptul că iarna se poate prelungi”, a declarat Klaus Mueller, preşedintele autorităţii germane de reglementare a reţelelor, într-un interviu acordat postului public de televiziune ARD.

Există şi alte ameninţări meteorologice la adresa sistemului energetic european. Producţia eoliană va atinge un minim în weekend în Marea Britanie, înainte de a creşte luni – lucru care a provocat o revenire a preţurilor energiei electrice pe termen scurt.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#frig #Energie #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.