Europa, cotropită de frig. Continentul are de trecut „testul de energie”

11 Dec. 2022, 10:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2022, 10:50 // Actual //  bani.md

Valul de frig care afectează continentul va continua şi săptămâna viitoare, fiind prognozate temperaturi negative în Germania şi ninsori în unele părţi ale Regatului Unit.

Deşi aceste condiţii vor contribui la creşterea spiritului de sărbătoare, ele vor începe să pună presiune asupra aprovizionării cu energie, care este esenţială pentru ca Europa să supravieţuiască iernii fără pene de curent.

Toamna blândă a limitat consumul de gaz şi a ajutat la umplerea depozitelor, reducând astfel îngrijorările legate de posibilele penurii cauzate de pierderea fluxurilor ruseşti. Dar provocările încep acum. Cererea mai mare de încălzire şi lipsa de aprovizionare din partea parcurilor eoliene din Marea Britanie, Germania şi ţările nordice vor pune la încercare reţelele, în timp ce parcurile nucleare franceze şi suedeze se confruntă cu dificultăţi.

Şi, deşi guvernul din Germania, cea mai mare economie europeană, se aşteaptă să aibă suficientă energie în lunile reci, autoritatea de reglementare a reţelei BNetzA a îndemnat vineri locuinţele şi întreprinderile să reducă încălzirea pentru a economisi combustibil.

“Este foarte probabil că va exista o creştere a cererii de încălzire pentru a face faţă condiţiilor mai reci care vor persista în cea mai mare parte a lunii”, a declarat Alexandra Sherred, meteorolog asociat la The Weather Co, citat de mediafax.ro.

Deşi va fi mai cald în jurul Mării Mediterane, nordul Europei va resimţi gerul până săptămâna viitoare. Mercurul va coborî până la -23 de grade Celsius în nordul Scandinaviei luni, a declarat institutul meteorologic suedez. Alţi meteorologi văd cele mai multe şanse de ninsori pe termen scurt în nordul şi estul Scoţiei, iar Met Office din Marea Britanie a emis o avertizare pentru zăpadă şi gheaţă în sud-estul Angliei şi la Londra începând de duminică.

“Totul sugerează că vremea rece va dura cel puţin în următoarele 10 zile”, a declarat Mattias Lind, meteorolog în Suedia. “S-ar putea să fie destul de multă zăpadă în zilele următoare”.

Îngrijorarea este că aceste condiţii aspre însoţesc o criză de energie electrică din ce în ce mai gravă în Suedia, cu o întrerupere a activităţii la cel mai mare reactor nuclear al ţării. Acest lucru înseamnă că naţiunea va trebui să se bazeze pe importurile de energie din Norvegia, Germania şi Polonia pentru a se asigura că există suficientă energie pentru toată lumea.

În Germania, cetăţenii au fost lăudaţi pentru că au economisit gazul atunci când temperaturile erau încă blânde în noiembrie. Şi, în timp ce cererea de încălzire creşte acum, când temperaturile ating aproximativ -7 grade Celsius în locuri precum Berlin şi Hamburg, gospodăriile vor fi tentate să dea drumul la termostat.

“Trebuie să ţinem cont de faptul că iarna se poate prelungi”, a declarat Klaus Mueller, preşedintele autorităţii germane de reglementare a reţelelor, într-un interviu acordat postului public de televiziune ARD.

Există şi alte ameninţări meteorologice la adresa sistemului energetic european. Producţia eoliană va atinge un minim în weekend în Marea Britanie, înainte de a creşte luni – lucru care a provocat o revenire a preţurilor energiei electrice pe termen scurt.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII