Europa, cotropită de frig. Continentul are de trecut „testul de energie”

11 Dec. 2022, 10:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2022, 10:50 // Actual //  bani.md

Valul de frig care afectează continentul va continua şi săptămâna viitoare, fiind prognozate temperaturi negative în Germania şi ninsori în unele părţi ale Regatului Unit.

Deşi aceste condiţii vor contribui la creşterea spiritului de sărbătoare, ele vor începe să pună presiune asupra aprovizionării cu energie, care este esenţială pentru ca Europa să supravieţuiască iernii fără pene de curent.

Toamna blândă a limitat consumul de gaz şi a ajutat la umplerea depozitelor, reducând astfel îngrijorările legate de posibilele penurii cauzate de pierderea fluxurilor ruseşti. Dar provocările încep acum. Cererea mai mare de încălzire şi lipsa de aprovizionare din partea parcurilor eoliene din Marea Britanie, Germania şi ţările nordice vor pune la încercare reţelele, în timp ce parcurile nucleare franceze şi suedeze se confruntă cu dificultăţi.

Şi, deşi guvernul din Germania, cea mai mare economie europeană, se aşteaptă să aibă suficientă energie în lunile reci, autoritatea de reglementare a reţelei BNetzA a îndemnat vineri locuinţele şi întreprinderile să reducă încălzirea pentru a economisi combustibil.

„Este foarte probabil că va exista o creştere a cererii de încălzire pentru a face faţă condiţiilor mai reci care vor persista în cea mai mare parte a lunii”, a declarat Alexandra Sherred, meteorolog asociat la The Weather Co, citat de mediafax.ro.

Deşi va fi mai cald în jurul Mării Mediterane, nordul Europei va resimţi gerul până săptămâna viitoare. Mercurul va coborî până la -23 de grade Celsius în nordul Scandinaviei luni, a declarat institutul meteorologic suedez. Alţi meteorologi văd cele mai multe şanse de ninsori pe termen scurt în nordul şi estul Scoţiei, iar Met Office din Marea Britanie a emis o avertizare pentru zăpadă şi gheaţă în sud-estul Angliei şi la Londra începând de duminică.

„Totul sugerează că vremea rece va dura cel puţin în următoarele 10 zile”, a declarat Mattias Lind, meteorolog în Suedia. „S-ar putea să fie destul de multă zăpadă în zilele următoare”.

Îngrijorarea este că aceste condiţii aspre însoţesc o criză de energie electrică din ce în ce mai gravă în Suedia, cu o întrerupere a activităţii la cel mai mare reactor nuclear al ţării. Acest lucru înseamnă că naţiunea va trebui să se bazeze pe importurile de energie din Norvegia, Germania şi Polonia pentru a se asigura că există suficientă energie pentru toată lumea.

În Germania, cetăţenii au fost lăudaţi pentru că au economisit gazul atunci când temperaturile erau încă blânde în noiembrie. Şi, în timp ce cererea de încălzire creşte acum, când temperaturile ating aproximativ -7 grade Celsius în locuri precum Berlin şi Hamburg, gospodăriile vor fi tentate să dea drumul la termostat.

„Trebuie să ţinem cont de faptul că iarna se poate prelungi”, a declarat Klaus Mueller, preşedintele autorităţii germane de reglementare a reţelelor, într-un interviu acordat postului public de televiziune ARD.

Există şi alte ameninţări meteorologice la adresa sistemului energetic european. Producţia eoliană va atinge un minim în weekend în Marea Britanie, înainte de a creşte luni – lucru care a provocat o revenire a preţurilor energiei electrice pe termen scurt.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 11:24 // Actual //  Ursu Victor

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!