Europa cu două viteze, dar nu cum îşi imagina Berlinul: Creşterea economică din Sudul Europei eclipsează total Germania

Cele mai mari patru economii din sudul Europei au depăşit Germania cu aproximativ 5% din 2017, subliniind în redresarea economică a regiunii după şocurile recente, scrie Financial Times.

Italia, Spania, Portugalia şi Grecia au adăugat împreună peste 200 de miliarde de euro la produsul intern brut – mai mult decât întreaga economie portugheză – în ultimii şase ani, în timp ce PIB-ul Germaniei a crescut cu doar 85 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă Capital Economics

Economia Germaniei abia dacă a crescut de la pandemia de coronavirus din 2020, după ce o încetinire bruscă în vastul său sector manufacturier a fost exacerbată de o creştere a preţurilor la energie de la invazia Rusiei în Ucraina.

În schimb, ţările din sudul Europei au fost impulsionate de o revenire a turismului în urma ridicării restricţiilor impuse de pandemie, precum şi de expunerea lor mai redusă la încetinirea producţiei şi la pierderea gazului rusesc ieftin.

Andrew Kenningham, economist şef european la Capital Economics, a declarat că economia celor mai mari patru ţări din sudul Europei a fost „acum cu peste 5% mai mare” decât cea a Germaniei.

Dar creşterea accelerată din 2017 a inversat doar parţial terenul pierdut de la criza financiară din 2008, după care multe economii de la „periferia” zonei euro au suferit crize bancare şi au avut nevoie de ajutor în pentru criza datoriilor”.

Performanţa relativ superioară a ţărilor din sud pare să fi ajutat Banca Centrală Europeană să menţină ritmul în ceea ce priveşte calendarul potenţialelor reduceri ale ratelor dobânzilor, majoritatea organismelor de stabilire a ratelor indicând că este posibil ca acestea să înceapă în iunie, dacă inflaţia continuă să scadă.

Economia cu două viteze din zona euro a contribuit, de asemenea, la reducerea diferenţei dintre costurile de împrumut ale ţărilor din sudul Europei şi Germania. Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor pe 10 ani din Italia şi Germania – un indicator atent urmărit al stresului financiar – s-a scufundat recent la cel mai scăzut nivel din 2021.

Se aşteaptă ca ţările din sud, inclusiv Italia şi Spania, a treia şi, respectiv, a patra cea mai mare economie din zona euro, să continue să aibă performanţe superioare în acest an, deoarece continuă să înregistreze o creştere solidă, în timp ce Germania şi alte economii din nord, cum ar fi Austria şi Olanda, rămân blocate într-un impas.

Kenningham a declarat că se aşteaptă ca, în mod colectiv, cvartetul să se extindă cu 1% mai mult decât Germania între sfârşitul acestui an şi 2026. Dar el şi alţi economişti se îndoiesc că această tendinţă va continua mult dincolo de acest punct.

Un studiu recent realizat de banca olandeză ING a constatat că Austria, Belgia, Franţa şi Ţările de Jos şi-au pierdut competitivitatea costurilor cu forţa de muncă din cauza creşterii rapide a salariilor din ultimii patru ani, în timp ce în Italia, Spania, Grecia şi Irlanda aceasta s-a îmbunătăţit ca urmare a creşterii productivităţii. Competitivitatea forţei de muncă din Germania a rămas stabilă.

Un alt factor este fondul de redresare al UE, în valoare de 800 de miliarde de euro, a cărui combinaţie de granturi şi împrumuturi ieftine în schimbul unor reforme structurale care să stimuleze creşterea economică a avantajat în mod predominant ţările din sud. Italia şi Spania sunt primul şi al doilea cel mai mare beneficiar al fondului.

Rafael Domenech, economist-şef al băncii spaniole BBVA, a declarat că creşterea economică a Spaniei a fost stimulată de un nivel ridicat de imigraţie, care a sporit forţa de muncă cu 1,1% anul trecut.

Săptămâna trecută, cele mai importante cinci institute de cercetare economică din Germania au redus previziunile de creştere economică a ţării lor pentru 2024 de la 1,3 la 0,1 la sută. Dar au prognozat că anul viitor creşterea va reveni la 1,4%.

Yannis Stournaras, şeful băncii centrale a Greciei, a declarat pentru FT că o mare parte din performanţa recentă a ţărilor din sud se datorează „ajustării modelului de afaceri al Germaniei la noile realităţi”, cu o energie mai scumpă şi exporturi mai mici către China, adăugând totuşi că:

„Nu cred că acest lucru este permanent”.

Un alt factor care a avut un cuvânt de spus asupra creşterii economiei germane a fost înăsprirea bruscă a politicii fiscale pentru a reduce deficitul bugetar al guvernului aproape de 2% anul trecut.

În schimb, ţările din sud au menţinut o poziţie fiscală mai favorabilă, deficitul bugetar al Italiei crescând la 7,2% anul trecut.

Italia intenţionează să limiteze cheltuielile pentru a respecta normele fiscale recent restabilite ale UE, ceea ce înseamnă că se aşteaptă ca performanţa sa superioară să se estompeze. Kenningham a declarat că aproape toată creşterea Italiei din 2019 a provenit din stimulentele fiscale costisitoare „superbonus”, dar reducerea schemei a făcut ca această expansiune să fie „nesustenabilă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.