Europa s-a blocat în cursa globală a bateriilor pentru economia verde. Taie investiţii și renunţă la Proiecte

Northvolt, start-up-ul suedez de top în cursa globală a bateriilor pentru economia verde, a anunțat o reevaluare strategică a modelului de afaceri și planurilor de creștere. CEO-ul Peter Carlsson a sugerat posibile întârzieri în expansiunea internațională, în timp ce producția la uzina din apropierea cercului polar rămâne sub capacitate.

BASF, gigantul chimic german, își reevaluează și el planurile masive de investiții în rețeaua globală de producție de materiale pentru baterii electrice. Deciziile lor reflectă provocările pe care le întâmpină industria europeană a bateriilor electrice, inclusiv cererea redusă pentru mașini electrice și concurența acerbă din partea producătorilor asiatici.

Northvolt, care a livrat prima baterie în 2021, se confruntă acum cu dificultăți semnificative. Sectorul frânează pe fondul încetinirii cererii globale, iar compania suedeză a pierdut un contract de 2 miliarde de dolari cu BMW în favoarea Samsung SDI din Coreea de Sud.

De asemenea, politicienii suedezi sunt nemulțumiți de posibila abandonare a planurilor de a construi o fabrică de catozi în Borlänge. La rândul său, BASF și partenerul francez Eramet au renunțat la un proiect de 2,6 miliarde de dolari pentru un complex de rafinare în Indonezia.

Volkswagen, prin subsidiara sa PowerCo, a amânat pe termen nelimitat planurile de a construi o a patra fabrică de baterii în Europa, iar Svolt din China a abandonat un proiect similar în Germania.

În contextul actual, investițiile în industria bateriilor europene devin tot mai riscante. Totuși, liderii din industrie subliniază că Europa nu-și poate permite să renunțe la această componentă crucială a lanțului de aprovizionare, esențială atât pentru industria auto, cât și pentru stocarea de energie regenerabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.